Anul trecut, dioxidul de carbon din atmosferă a crescut mai mult decât în oricare alt an din 1957 încoace. ONU avertizează că echilibrul climatic al Pământului se deteriorează mai rapid decât anticipau oamenii de știință.
Organizația Meteorologică Mondială, agenție a ONU, a publicat miercuri, 15 octombrie, un raport care confirmă accelerarea schimbărilor climatice și fragilizarea mecanismelor naturale ce reglează temperatura planetei.
Documentul arată că emisiile provenite din arderea combustibililor fosili și din incendiile de pădure depășesc capacitatea pădurilor și oceanelor de a le absorbi.
ONU avertizează că, fără acțiuni rapide, efectele climatice vor deveni ireversibile în următoarele decenii.
Record istoric al dioxidului de carbon și al celorlalte gaze cu efect de seră
Raportul OMM arată că nivelurile celor trei principale gaze cu efect de seră – dioxid de carbon (CO2), metan (CH4) și protoxid de azot (N2O), au atins în 2024 cele mai mari valori înregistrate vreodată.
Concentrația medie globală de CO2 a crescut cu 3,5 părți per milion într-un singur an, depășind pragul de 422 ppm.
Este cea mai mare creștere anuală de la începutul măsurătorilor moderne, în 1957.
Pentru comparație, între 2010 și 2020, creșterea medie anuală a fost de aproximativ 2,4 ppm.
„Creșterea concentrațiilor de gaze cu efect de seră este alimentată de activitatea umană și de pierderea capacității naturale de absorbție a carbonului”, a declarat Ko Barrett, secretar general adjunct al Organizației Meteorologice Mondiale.
Ecosistemele își pierd capacitatea de a absorbi carbonul
Aproximativ jumătate din emisiile globale de CO2 sunt în mod normal absorbite de oceane, soluri și păduri. Însă în 2024, aceste rezervoare naturale au devenit mai puțin eficiente.
Secetele prelungite, defrișările și valurile de căldură marină au redus capacitatea de absorbție a carbonului, în special în regiunile tropicale.
Fenomenul El Nino, activ anul trecut, a agravat situația. Temperaturile ridicate și lipsa precipitațiilor au favorizat incendiile și au redus absorbția naturală de CO2.
În anumite regiuni, ecosistemele au devenit surse nete de emisii, în loc să fie filtre naturale.
„Căldura reținută de CO2 și de alte gaze cu efect de seră amplifică fenomenele extreme și afectează siguranța populațiilor. Reducerea emisiilor nu mai este doar o problemă de mediu, ci o condiție pentru stabilitatea economică”, a mai subliniat Barrett.
2024, cel mai călduros an înregistrat vreodată
Raportul State of the Global Climate 2024 arată că anul trecut a fost cel mai călduros din istoria măsurătorilor meteorologice.
Temperatura medie globală a depășit cu 1,5 grade Celsius nivelurile preindustriale.
Valurile de căldură prelungite au afectat Europa, Asia și America de Nord. În același timp, secetele și incendiile de vegetație au distrus milioane de hectare de terenuri agricole și forestiere.
Potrivit OMM, pierderile economice provocate de dezastre climatice au depășit 400 de miliarde de dolari la nivel global.
„Suntem într-un moment critic. Fără o reducere imediată a emisiilor, efectele climatice vor deveni ireversibile pentru generațiile viitoare”, a declarat Stephane Dujarric, purtătorul de cuvânt al ONU.
Buletinul OMM, publicat înaintea COP30 din Brazilia
Cel de-al 21-lea Buletin privind gazele cu efect de seră a fost publicat cu mai puțin de o lună înaintea Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP30), programată între 10 și 21 noiembrie la Belém, în Brazilia.
ONU transmite un semnal clar: ritmul actual al emisiilor face imposibilă atingerea obiectivului de limitare a încălzirii globale la 1,5°C, stabilit prin Acordul de la Paris din 2015.
Atunci, 196 de state s-au angajat să mențină creșterea temperaturii globale „cu mult sub 2°C” și să continue eforturile pentru a o limita la 1,5°C.
Cu toate acestea, emisiile globale de CO2 au ajuns în 2024 la 41,6 miliarde tone,cel mai ridicat nivel înregistrat până acum.
Europa și România resimt aceleași efecte
La nivel european, Agenția Europeană de Mediu confirmă o tendință similară. În 2024, emisiile nete de gaze cu efect de seră au crescut ușor, în special în transport și agricultură, deși producția de energie regenerabilă s-a extins.
Conform celor mai recente date publicate de Comisia Europeană, emisiile României au scăzut ușor în 2023 față de anul anterior, însă ritmul de reducere s-a diminuat semnificativ.
Sectoarele industriei și transporturilor rămân printre cele mai mari surse de emisii, contribuind fiecare cu aproximativ 22% din total, în timp ce producerea de energie continuă să genereze cea mai mare parte a poluării.
Potrivit OMM, statele membre UE trebuie să accelereze investițiile în energie curată, eficiență energetică și protejarea pădurilor pentru a-și atinge țintele climatice asumate.
Apel la acțiune globală
Raportul OMM avertizează că fereastra de timp pentru a evita o creștere de peste 2°C se închide rapid.
Organizația recomandă guvernelor să adopte politici stricte de reducere a emisiilor și să extindă sistemele de monitorizare a carbonului la nivel global.
„Trebuie să acționăm coordonat. Fiecare an de întârziere înseamnă costuri mai mari și riscuri mai mari pentru societate”, se arată în concluzia raportului.
Context științific
Buletinul OMM se bazează pe date din peste 150 de stații de observație atmosferică, inclusiv cele din Mauna Loa (Hawaii) și Cape Grim (Australia). Acestea monitorizează în timp real concentrațiile de CO2, CH4 și N2O.
Dioxidul de carbon contribuie cu aproximativ două treimi la efectul total de încălzire, metanul cu 16%, iar protoxidul de azot cu 6%.
Efectul cumulat al acestor gaze asupra atmosferei echivalează cu o creștere de 3 wați pe metru pătrat a energiei reținute la suprafața Pământului.
CITIȚI ȘI:
Camioanele viitorului: Europa bifează prima țintă de CO₂ înainte de termen
Stocarea carbonului: soluție salvatoare sau iluzie costisitoare?
