De la criza foametei și insecurității alimentare până la epidemia de obezitate și risipa zilnică de mâncare, lumea se confruntă cu un paradox. Hrana este mai multă ca oricând, dar nu ajunge acolo unde este nevoie. România reflectă această contradicție – între surplus și lipsă, între vulnerabilitate și abundență.
Pe 16 octombrie, lumea marchează Ziua Mondială a Alimentației, instituită de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO).
Anul acesta, mesajul FAO subliniază că satisfacerea nevoilor unei populații globale în creștere cere cooperare peste granițe, sectoare și generații.
Tema ediției din 2025, „Mână în mână pentru alimente mai bune și un viitor mai bun”, vorbește despre responsabilitatea comună de a construi sisteme alimentare echitabile și sustenabile.
Aceasta continuă demersul din 2024 – „Dreptul la hrană pentru o viață mai bună și un viitor mai bun”, care atrăgea atenția asupra nevoii ca toți oamenii să aibă acces regulat la alimente diverse, sigure și nutritive.
FAO avertizează că sistemele agroalimentare se confruntă cu provocări fără precedent.
Conflictele, fenomenele meteorologice extreme, șocurile economice și inegalitatea în creștere pun presiune asupra terenurilor cultivate, apei și biodiversității.
Lanțurile de aprovizionare rămân fragile, iar efectele perturbărilor se resimt în gospodării, piețe și câmpuri din întreaga lume.
„În timp ce unele regiuni ale lumii se confruntă cu insecuritate alimentară severă, în altele cresc obezitatea și risipa alimentară, semnele inegalităților din sistemele noastre agroalimentare”, a transmis FAO.
Foamete, inegalitate și efectele crizelor climatice
Peste 735 de milioane de oameni suferă în prezent de foamete, iar aproape 2,4 miliarde se confruntă cu o formă de insecuritate alimentară moderată sau severă.
Foamea și malnutriția sunt agravate de crize prelungite determinate de conflicte, evenimente meteorologice extreme și șocuri economice.
Potrivit Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP):
Aproximativ 1,3 miliarde de tone de alimente sunt pierdute sau irosite anual, generând 8-10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră.
Transformarea sistemelor agroalimentare poate reduce aceste emisii și sprijini mijloace de trai reziliente.
Schimbările climatice nu afectează doar producția, ci și accesul la hrană. Secetele repetate reduc recoltele, iar creșterea prețurilor accentuează vulnerabilitatea gospodăriilor.
În țările în curs de dezvoltare, pierderile provin din lipsa infrastructurii de depozitare și transport. În timp ce în statele dezvoltate, ele sunt generate de consumul excesiv și gestionarea defectuoasă a resurselor.
România: între risipă și inegalitate alimentară
România reflectă fidel aceste contradicții globale.
Potrivit Federației Băncilor pentru Alimente din România (FBAR), în fiecare zi sunt irosite peste 6.000 de tone de produse alimentare. Echivalentul unui camion plin de mâncare pierdut la fiecare minut.
Anual, se risipesc peste 2,2 milioane de tone de hrană, în timp ce milioane de oameni trăiesc sub pragul sărăciei alimentare.
Cele mai multe pierderi provin din gospodării și sectorul HoReCa. Lipsa infrastructurii de colectare, stocare și redistribuire agravează problema.
În același timp, aproximativ 5 milioane de români se află într-o situație de vulnerabilitate alimentară.
La nivelul Uniunii Europene, 59 de milioane de tone de mâncare se aruncă anual, adică 132 de kilograme de persoană, potrivit Comisiei Europene
Organizațiile care recuperează și redistribuie surplusul alimentar joacă un rol esențial. Acestea acoperă parțial golurile lăsate de politici insuficient coordonate.
Însă deocmandată, retailerii și companiile sunt blocați de lipsa unui cadru legislativ clar, care să le permită să doneze rapid produsele nevândute, fără riscuri fiscale.
„Cadrul legislativ are nevoie de modificări pentru a stimula donarea de produse și pentru a introduce beneficii fiscale reale”, subliniază Romuald Bulai, președintele Federației Băncilor pentru Alimente din România.
Acesta a mai spus că lipsa de educație alimentară și obiceiurile de cumpărare impulsivă, în special în perioada sărbătorilor, sunt principalii factori care perpetuează risipa la noi în țară.
Rețeaua FBAR a recuperat și redistribuit peste 20.000 de tone de produse în 2024, sprijinind mii de familii și ONG-uri.
Pe lângă impactul social, acțiunea are și o componentă ecologică importantă. Ea reduce emisiile de metan provenite din deșeurile organice și presiunea asupra gropilor de gunoi.
Cadrul legal și simbolistica zilei
România marchează, tot pe 16 octombrie, Ziua Națională a Alimentației și a combaterii risipei alimentare, instituită prin Legea nr. 47/2016.
Potrivit legii, autoritățile publice centrale și locale, alături de ONG-uri, pot organiza acțiuni și campanii educative dedicate alimentației echilibrate și reducerii risipei.
Culoarea oficială a zilei este galbenul, simbol al hranei, energiei și echilibrului între abundență și responsabilitate.
Deși legislația oferă un cadru de acțiune, aplicarea concretă rămâne limitată.
Fără programe naționale integrate, infrastructură și stimulente fiscale, risipa alimentară continuă să fie o problemă sistemică.
Obezitatea – cealaltă față a dezechilibrului
În timp ce milioane de oameni se confruntă cu lipsa hranei, în alte regiuni, problema este opusă: obezitatea și bolile asociate alimentației excesive.
Potrivit datelor OMS, aproape 60% dintre adulții din Uniunea Europeană sunt supraponderali sau obezi.
Rata obezității în România este ridicară – 31,4% dintre adulți sunt afectați, potrivit unui studiu publicat recent de Institutul Multidisciplinar pentru Publicații Digitale (MDPI).
Diferențele de gen sunt evidente: peste 60% dintre bărbați și 56% dintre femei au greutatea peste limitele normale.
În rândul copiilor, rata obezității este estimată la 7,6%, iar a supraponderabilității la 17,5%, conform Journal of Clinical Medicine (MDPI).
Obezitatea nu este doar o chestiune estetică, ci o boală metabolică cronică, asociată cu diabetul, bolile cardiovasculare și hipertensiunea.
Cauzele sunt multiple:
- alimentația dezechilibrată;
- sedentarismul;
- stresul;
- accesul ușor la produse procesate și hipercalorice.
În Uniunea Europeană, costurile obezității depășesc 70 de miliarde de euro anual în sistemele de sănătate, iar pierderile indirecte ajung la peste 150 de miliarde de euro, potrivit Comisiei Europene.
Aceste date arată că excesul alimentar a devenit o problemă sistemică, cu impactul asupra sănătății, economiei și mediul.
Compania Nupo, lider pe piața produselor dietetice în țările scandinave, cu o cotă de piață de 85%, subliniază importanța unei abordări științifice în lupta cu obezitatea:
„Un proces de slăbire corect nu se bazează pe restricții extreme, ci pe abordări medicale și structurate, care protejează sănătatea organismului și favorizează menținerea greutății optime pe termen lung.”
Compania citează studii clinice care arată că planurile dietetice echilibrate pot preveni recâștigarea kilogramelor pierdute și pot menține rezultatele până la 78 de săptămâni, contribuind la normalizarea tensiunii arteriale, glicemiei și colesterolului.
Aceste date confirmă că obezitatea nu poate fi tratată prin soluții rapide, ci prin politici de sănătate publică, educație alimentară și intervenții bazate pe dovezi medicale.
Alimentația și mediul – un cerc care trebuie închis
Hrana nu înseamnă doar sănătate, ci și impact ecologic.
Producția alimentară globală este responsabilă pentru 26% din emisiile de gaze cu efect de seră, iar agricultura intensă degradează solurile și poluează apele.
În același timp, o mare parte din această hrană ajunge la gunoi, amplificând efectul climatic al deșeurilor.
În România, presiunea asupra mediului vine și din lipsa infrastructurii pentru valorificarea deșeurilor organice.
Deșeurile alimentare biodegradabile ajung frecvent la groapa de gunoi, unde eliberează metan, un gaz cu efect de seră de 28 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon.
Transformarea alimentației într-un sistem sustenabil presupune reducerea pierderilor, consum local și sezonier, agricultură regenerativă, compostare și lanțuri scurte de aprovizionare.
Educație, colaborare și responsabilitate
Educația alimentară este veriga lipsă a sistemului.
FAO subliniază că o alimentație sănătoasă și sustenabilă începe cu alegeri informate, cu reducerea risipei și cu consumul responsabil.
Programele școlare care încurajează cultivarea legumelor, gătitul echilibrat și înțelegerea valorii hranei pot forma o generație conștientă.
Inițiative precum Colecta Națională de Alimente, piețele de producători locali sau proiectele educaționale derulate de ONG-uri și autorități locale contribuie la formarea unei culturi alimentare bazate pe solidaritate și respect pentru resurse.
Transformarea sistemului alimentar necesită cooperare între instituții, companii și cetățeni, dar și investiții în infrastructură, educație și inovație.
CITIȚI ȘI:
O aplicație digitală arată cât de sănătos este ce comanzi la restaurant
„Arta de a nu risipi nimic” transformă risipa alimentară în subiect cultural
