Grădina Botanică din Iași a fost fondată în anul 1856 de către medicul și naturalistul Anastasie Fătu, cu scopul de a „îmbunătăți salubritatea orașului Iași, de a stimula elevii să învețe despre pepiniere și de a le oferi iubitorilor științelor naturii ocazia de a contempla frumusețile naturii”. Grădina Botanică „Anastasie Fătu” din Iași are o istorie tumultoasă, care se întinde pe mai bine de un secol, până la forma pe care o admirăm astăzi. Iată cum ajungi la Grădina Botanică Iași și ce poți vedea aici.
Istoric
Printre prioritățile culturale ale vechii capitale a Moldovei, un loc aparte îl ocupă înființarea, în 1856, a primei grădini botanice din România, de către Anastasie Fătu. Grădina a fost amplasată pe un teren cumpărat din fonduri proprii, în imediata apropiere a zonei Râpa Galbenă.
Prin eforturile sale financiare, susținute sporadic de autoritățile publice, grădina a funcționat până la moartea sa în 1886. După aceea, terenul a fost vândut de moștenitori, iar materialul botanic adunat de Fătu a fost risipit.
Două străzi din apropierea fostei grădini – Strada Florilor și Strada Anastasie Fătu – au fost denumite în memoria acestei prime grădini botanice din România și a fondatorului său.
Interesul generat de inițiativa lui Fătu a determinat Societatea Medicilor și Naturaliștilor din Iași să înființeze, în 1873, o a doua Grădină Botanică, în jurul sediului acestei societăți, actualul Muzeu de Istorie Naturală.
De organizare s-a ocupat doctorul Dimitrie Brândză, iar fondurile necesare au fost asigurate de societate. Anastasie Fătu a contribuit oferind majoritatea speciilor ca plante vii sau semințe.
Câteva dintre plantele cultivate de Brândză – doi stejari, doi plopi și un castan – pot fi admirate și astăzi în micuțul parc din curtea muzeului.
În 1870, conducerea Universității din Iași ia în considerare organizarea propriei grădini botanice, pe un teren situat în spatele vechii clădiri a universității – unde astăzi se află clădirile Universității de Medicină și Farmacie.
Primele plantări au fost realizate, însă doar în 1876 s-au alocat fonduri care au permis o dezvoltare mai amplă. Totuși, resursele și spațiul s-au dovedit insuficiente pentru nevoile studenților, iar grădina a avut o existență simbolică, conform botanica.uaic.
În 1900, la insistențele profesorului Al. Popovici, Universitatea cere terenul din spatele actualului Palat al Culturii pentru o nouă grădină botanică.
Deși s-a realizat un proiect detaliat, lipsa fondurilor și ulterior izbucnirea Primului Război Mondial au împiedicat finalizarea planului. Doar Strada Botanica amintește astăzi de acel proiect eșuat.
Pentru a răspunde cerințelor învățământului biologic, în 1921, prof. Al. Popovici înființează o nouă grădină botanică, de aproximativ 1 ha, în spatele noii clădiri a Universității. Aici a fost construit și un mic complex de sere pentru plante tropicale.
Această grădină a servit procesului educațional timp de peste 40 de ani, până în 1963-1964, când a fost mutată pe actualul amplasament din Dealul Copoului.
O parte din arborii și arbuștii din vechea grădină, precum și o mică seră-turmă (unde se cultivau palmieri și bananieri) există și astăzi în parcul dintre clădirea veche a Universității, cantina și campusul studențesc.
În 1960, cu ocazia centenarului Universității, a fost analizat statutul Grădinii Botanice și s-a concluzionat că nu corespundea cerințelor educaționale. Astfel, în 1963, a fost ales noul amplasament din Dealul Copoului. A fost întocmit un studiu tehnico-economic, iar în anii următori au început lucrările de organizare a drumurilor și aleilor, plantări, construcția și popularea serelor.
Suprafața grădinii a crescut treptat prin adăugarea de noi terenuri și, în prezent, Grădina Botanică din Iași se întinde pe aproximativ 80 de hectare.
Din anul 2000, Grădina Botanică din Iași este membru fondator al Asociației Grădinilor Botanice din România și atrage o mulțime de vizitatori români și străini.
Ce poți vedea la Grădina Botanică Iași
Grădina Botanica din Iași este prima grădină botanică universitară românească și cea mai mare din țară.
Grădina ocupă o suprafață de 87,95 de hectare și este organizată în 10 secții: Sistematică, Fitogeografică, Complexul de Sere, Flora şi Vegetaţia României, Silvostepa Moldovei, Biologică, Plante Utile, Dendrarium, Ornamentală şi Rosarium.
Colecțiile Grădinii Botanice reunesc 7.530 de saxoni vegetali, care provin din diferite regiuni biogeografice, cultivați în condiții protejate și în exterior.
În lunile februarie-august găsești azalee, camelii, orhidee, crotoni, cactuși, bonsai, lalele, iriși, narcise, trandafiri și dalii. În lunile septembrie – noiembrie vei găsi crizanteme, fructe, semințe, dovleci decorativi și altele.
Secția Sistematică se întinde pe 4,6 hectare și în cadrul ei este amenajat un bazin pentru plante de apă, stâncării, o turbării și s-au plantat 828 taxoni.
Secția Fitogeorgrafică ocupă 11,57 de hectare și plante grupate după locul de origine, pe continente și zone biogeografice.
Complexul de Sere este o secție destinată cultivării plantelor tropicale, subtropicale și mediteraneene.
Secția Flora și Vegetația României ocupă 21,76 de hectare și grupează fitotaxonii din România pe provincii istorice.
Secția Silvostepa Moldovei care ocupă 19,89 de hectare urmărește conservarea în situ și ex situ a principalelor tipuri de ecosisteme din silvostepa Moldovei.
Secția Biologică ocupă 5,41 de hectare grupează resurse vegetale care provin din flora spontană sau introduse în cultura în scop alimentar sau medicinal.
Secția Plante Utile (1,35 ha) cuprinde 766 de taxoni și reunește specii vegetale provenite din flora spontană sau introduse în cultură, utilizate în scopuri alimentare ori medicinale.
Secția Dendrarium (18,029 ha) include 207 taxoni și adună specii de plante lemnoase, atât indigene, cât și exotice, grupate în funcție de criterii ecologice, sistematice și peisagistice.
Secția Ornamentală (3,21 ha) conține 1.684 de taxoni și este dedicată plantelor ornamentale, fie cultivate, fie originare din flora spontană. În cadrul acestei secții a fost amenajată și o subsecțiune specială pentru persoanele cu deficiențe de vedere.
Secția Rosarium (1,6 ha) găzduiește aproximativ 800 de specii, soiuri și hibrizi de trandafiri, organizați în grupe horticole în funcție de forma de creștere, dimensiunea plantelor și culoarea florilor. În zonele periferice sunt amplasate speciile sălbatice „genitoare”, aranjate după originea lor biogeografică.
Din 2008, în cadrul Grădinii Botanice funcționează Laboratorul pentru micropropagare și conservarea germoplasmei, dedicat aplicării biotehnologiilor moderne în scopul păstrării unor specii de plante cu valoare horticolă sau importanță ecologică și sozologică.
Datorită dotărilor specifice, laboratorul permite obținerea in vitro a liniilor celulare și a țesuturilor vegetale, multiplicarea unor specii prin micropropagare, precum și conservarea acestora prin metode neconvenționale.
Activitățile desfășurate includ cultura de țesuturi vegetale, dar și izolarea, cultivarea și conservarea unor specii fungice. De asemenea, se testează potențialul miceliului fungic pentru utilizarea în combaterea biologică a unor agenți fitopatogeni.
Grădina Botanică mai cuprinde:
- un herbar cu peste 47.812 coli de plante presate,
- o bibliotecă ce însumează 16.140 de volume și 6.950 de reviste și publicații periodice,
- un muzeu cu eșantioane de fructe, semințe și mostre provenite de la diverse specii de arbori și arbuști, atât autohtoni, cât și exotici.
Alte parcuri de vizitat din Iași
Cel mai cunoscut parc din Iași este Parcul Copou, un loc care datează din secolul al XIX-lea. Tot pe Dealul Copoului, în anul 1923, a fost înființat Parcul Expoziției, cu ocazia unei expoziții agricole a Moldovei reunite. În acest parc a fost mutat Arcul Academiei Mihăilene (de unde și numele străzii Arcu), demolat în anul 1890.
Parcul Teatrului Național se află în centrul orașului și adăpostește 20 de platani englezești monumentali. Din anul 2012, Grădina Palas oferă un spațiu modern de relaxare, cu peluze englezești, o fântână și pavilioane romantice, continuând cu Parcul Podu Roș, aflat în apropierea Bisericii Lipovenești.
Alte parcuri mai mici pot fi găsite în curțile Catedralei Mitropolitane, Mănăstirii Golia și Bisericii Sfântul Spiridon.
