O scurgere de substanțe chimice toxice reprezintă eliberarea accidentală a unei substanțe periculoase biologice, sintetice sau radiologice în aer, apă sau sol. Inhalarea, ingerarea, contactul cu pielea sau îmbăierea în aceste substanțe pot reprezenta un risc major pentru sănătatea populației, a animalelor de companie, a animalelor de fermă și a faunei sălbatice. Iată tot ce trebuie să știi despre aceste scurgeri de materii toxice și cât de nocive sunt pentru mediul înconjurător.
Ce sunt scurgerile de materii toxice
Scurgerile chimice se referă la eliberarea necontrolată a substanțelor periculoase, inclusiv solide, lichide și gaze, apărută adesea din cauza manipulării necorespunzătoare, a depozitării defectuoase sau a accidentelor.
Aceste incidente sunt mai frecvente decât își dau seama mulți oameni. Consecințele scurgerilor chimice pot fi grave, afectând fauna sălbatică, ecosistemele și sănătatea umană. De exemplu, scurgerile pot duce la închiderea zonelor de pescuit, contaminarea surselor de hrană și deteriorarea pe termen lung a habitatelor naturale.
Scurgerile chimice pot avea loc în diverse medii, inclusiv în ape, pe căi ferate, pe autostrăzi și la locul de muncă.
Exemple istorice notabile includ dezastrul petrolier BP Deepwater Horizon din 2010 și catastrofa de la Bhopal din 1984, care au evidențiat riscurile majore generate de scurgerile de substanțe chimice.
Eforturile de reducere a acestor riscuri implică intervenții coordonate ale agențiilor federale, precum Agenția pentru Protecția Mediului (EPA) și Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA), care oferă resurse pentru evaluarea și curățarea scurgerilor.
Dimensiunea unei scurgeri chimice nu indică întotdeauna nivelul de pericol. Scurgerile și pierderile de mică amploare pot fi la fel de periculoase pentru sănătate și siguranță ca cele mari, în funcție de alți factori. Indiferent de mărime, numărul mare de scurgeri chimice care au loc anual reprezintă un risc semnificativ pentru sănătatea publică și pentru mediu și poate provoca daune de durată solului, apelor subterane și organismelor vii.
Ce cauzează scurgerile de materii toxice?
Cauzele pot fi naturale sau provocate de activități umane. Printre cauzele naturale se numără cutremurele, uraganele, incendiile și erupțiile vulcanice. Evenimentele provocate de om includ accidente industriale, manipulare nesigură, depozitare necorespunzătoare, defectarea containerelor de stocare și eliminarea incorectă a deșeurilor.
În timpul erupțiilor vulcanice, de exemplu, sunt eliberate cantități semnificative de dioxid de carbon, dioxid de sulf, hidrogen sulfurat și halogenuri de hidrogen. Activitățile umane, precum scurgerile de petrol, pot elibera și ele substanțe chimice în mediu. Administrația Națională Oceanică și Atmosferică menționează că acestea pot fi cauzate de coliziuni între nave, erori în transferul de combustibil și accidente majore.
Organizația Mondială a Sănătății enumeră următoarele exemple de incidente chimice:
- acte de terorism sau război chimic
- explozii la facilități de depozitare a substanțelor chimice
- scurgeri de petrol
- pierderi din unități de stocare în timpul transportului
Amenințările la adresa sănătății umane includ focare de boli asociate expunerii chimice și contaminarea apei potabile și a alimentelor. OMS estimează că evenimentele provocate de om, denumite uneori „evenimente tehnologice”, au dus la aproximativ 65.000 de decese între 2008 și 2018.
Cum pot afecta scurgerile de materii toxice sănătatea
Scurgerile de substanțe chimice toxice pot provoca probleme respiratorii severe, mutații genetice, tulburări de comportament, malformații congenitale, insuficiență renală și cancer. De asemenea, pot afecta negativ capacitatea de reproducere.
În cazul deraierii trenului din Ohio, clorura de vinil s-a numărat printre substanțele care au generat cea mai mare îngrijorare. Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului clasifică clorura de vinil drept agent cancerigen din grupa 1, ceea ce înseamnă că există suficiente dovezi că provoacă cancer la oameni. Folosită pentru producerea PVC-ului, clorura de vinil este asociată și cu iritații oculare, afectarea sistemului respirator și leziuni hepatice.
Cum afectează scurgerile toxice mediul
Impactul asupra mediului depinde de cantitatea și tipul substanțelor eliberate. Scurgerile pot polua aerul, solul, apele de suprafață și apele subterane.
După cum subliniază NOAA (National Oceanic and Atmospheric Administration), „eliberarea de petrol și substanțe chimice în apele de coastă poate ucide fauna sălbatică, distruge habitatele și contamina resurse esențiale din lanțul alimentar. De asemenea, scurgerile pot afecta grav economiile comunităților de coastă, forțând închiderea pescăriilor, îndepărtând turiștii sau blocând temporar rutele de navigație. Aceste daune de mediu și economice pot persista timp de decenii.”
Mii de scurgeri de petrol și substanțe chimice din ape sunt cauzate de coliziuni minore între nave sau de accidente în timpul transferului de combustibil. Altele pot fi clasificate drept evenimente de amploare. Eliberarea de petrol și substanțe chimice în ape poate ucide fauna sălbatică, distruge habitatele, contamina lanțul alimentar, forța închiderea zonelor de pescuit, descuraja turismul sau închide temporar rutele de navigație. Impactul acestor daune poate fi resimțit timp de decenii.
Însă apele nu sunt singurul loc unde apar scurgeri chimice. Acestea pot avea loc și pe căile ferate, pe drumuri, în aer sau la locul de muncă. Căile ferate au fost mult timp metoda principală de transport al materialelor periculoase în vrac, iar statisticile federale și din industrie arată că transportul feroviar este mai sigur decât cel rutier sau aerian, însă incidentele tot pot apărea.
Dimensiunea unei scurgeri chimice nu indică întotdeauna nivelul de pericol. Scurgerile și pierderile de mică amploare pot fi la fel de periculoase pentru sănătate și siguranță ca cele mari, în funcție de alți factori. Indiferent de mărime, numărul mare de scurgeri chimice care au loc anual reprezintă un risc semnificativ pentru sănătatea publică și pentru mediu și poate provoca daune de durată solului, apelor subterane și organismelor vii.
Știai că? Cea mai mare scurgere de petrol marin din istorie a fost dezastrul industrial BP Deepwater Horizon din 2010, în Golful Mexic.
Petrolul a continuat să se scurgă timp de cinci luni după explozia unei platforme petroliere aflate la 41 de mile de coasta statului Louisiana.
Curenții marini au transportat petrolul și bilele de gudron către plajele din Louisiana, Mississippi, Alabama și Florida, poluând aproximativ 1.770 km de coastă. BP a creat un fond de 20 de miliarde de dolari pentru despăgubirea victimelor și a soluționat sute de procese.
Cazuri faimoase de scurgeri de materii toxice
Scurgeri minore, precum cele care implică apă, petrol sau substanțe chimice, au loc zilnic în zeci de mii de cazuri și, dacă există materiale absorbante sau produse adecvate pentru controlul scurgerilor, limitarea pagubelor este, de obicei, rapidă și eficientă.
Unele scurgeri, atât naturale, cât și accidentale, sunt însă la o scară mult mai mare și, comparativ cu o ceașcă de cafea vărsată, sunt greu de imaginat prin dimensiunea lor. Iată o trecere în revistă a celor mai grave cinci scurgeri din istoria cunoscută. Este posibil să existe și altele care, în opinia ta, ar merita incluse în acest clasament.
Cea mai gravă scurgere de petrol provocată intenționat
În ianuarie 1991, forțele irakiene au eliberat aproximativ 240 de milioane de galoane de petrol brut în Golful Persic, în încercarea de a perturba o debarcare amfibie anticipată a pușcașilor marini americani. Pelicula de petrol rezultată a devastat ecosistemul marin al Golfului, a ucis mii de păsări marine și a pus în pericol alte specii sălbatice. Până în prezent, rămâne cel mai grav dezastru de acest tip.
Cel mai grav accident chimic industrial a avut loc în dimineața zilei de 3 decembrie 1984, la fabrica de pesticide Union Carbide din Bhopal, India. O scurgere chimică a eliberat un nor letal de izocianat de metil deasupra orașului adormit. Aproximativ 2.000 de persoane au murit imediat, iar cel puțin alte 8.000 au decedat ulterior, în timp ce zeci de mii de oameni sunt afectați grav până în prezent. Termenul „accidental” este relativ, deoarece eroarea umană și neglijența au contribuit la producerea dezastrului.
Dezastrul Deepwater Horizon din 2010, din Golful Mexic, se află în topul celor mai grave cinci incidente, nu doar din cauza distrugerilor aduse mediului marin și comunităților de coastă, ci și pentru că 11 persoane și-au pierdut viața, iar alte 17 au fost rănite.
Scurgerea de petrol, estimată la peste 200 de milioane de galoane, a depășit recordul anterior deținut de puțul petrolier Ixtoc 1, care a explodat tot în Golful Mexic la 3 iunie 1979, eliberând aproximativ 140 de milioane de galoane de petrol în mare.
