Complexul Hidroenergetic Cerna–Motru–Tismana a primit acordul de mediu în Comisia de Analiză Tehnică a Ministerului Mediului, marcând un nou pas pentru finalizarea unuia dintre proiectele hidroenergetice importante din sud-vestul României. Autoritățile spun că soluțiile tehnice adoptate reduc impactul asupra naturii, cresc siguranța barajului și aduc un plus de energie regenerabilă în sistem.
Comisia de Analiză Tehnică (CAT) coordonată de Ministerul Mediului a decis emiterea acordului de mediu, în unanimitate, pentru proiectul hidrocentralei din cadrul Complexului Hidroenergetic Cerna–Motru–Tismana.
Decizia vine după parcurgerea procedurilor de evaluare, analizarea studiilor de specialitate și consultarea publicului, potrivit autorităților.
Proiectul vizează lucrări care țin de siguranța barajului, optimizarea funcționării amenajării și creșterea producției de energie electrică.
În paralel, sunt prevăzute măsuri de protecție a râului Tismana și a ecosistemelor acvatice, într-un context în care proiectele hidroenergetice sunt tot mai atent analizate din perspectiva impactului asupra mediului.
Ministerul Mediului: fără compromisuri, doar soluții tehnice corecte
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a transmis că aprobarea nu a fost rezultatul unor concesii făcute în defavoarea naturii, ci al unei alegeri tehnice argumentate.
„Nu s-au făcut compromisuri, ci s-au ales soluții tehnice corecte, cu impact minim asupra mediului. Mă bucur că decizia a fost luată în unanimitate, cu acordul tuturor instituțiilor implicate.”
Diana Buzoianu a subliniat faptul că a fost esențial pentru minister ca proiectul să includă măsuri clare de prevenire, reducere și monitorizare a impactului asupra mediului, atât în perioada lucrărilor, cât și în faza de operare.
Procedura de acordare a acordului de mediu a fost, potrivit acesteia, transparentă și bazată pe studii de specialitate și pe consultarea publicului.
Siguranța barajului și protecția localităților din aval
Lucrările aprobate prin acordul de mediu au și o componentă de siguranță hidrotehnică. Autoritățile arată că intervențiile vor contribui la consolidarea barajului și la creșterea nivelului de securitate al amenajării, un aspect important în contextul fenomenelor meteo extreme și al riscului de viituri.
În același timp, proiectul este prezentat ca având rol de protecție pentru localitățile situate în aval, printr-o mai bună gestionare a debitelor și prin reducerea riscurilor asociate unor eventuale creșteri bruște ale nivelului apei.
Componenta de protecție civilă este, astfel, legată direct de modernizarea infrastructurii existente.
Energie regenerabilă, dar cu presiune publică pe impactul de mediu
Hidroenergia rămâne una dintre principalele surse regenerabile din mixul energetic al României. Iar proiecte precum Cerna–Motru–Tismana sunt văzute de autorități ca parte din efortul de a asigura energie mai sigură și mai puțin dependentă de combustibili fosili.
Totuși, sectorul hidroenergetic nu mai este privit exclusiv prin prisma beneficiilor energetice. În ultimii ani, societatea civilă și organizațiile de mediu au atras atenția asupra impactului pe care barajele și devierile de ape îl pot avea asupra habitatelor, biodiversității și conectivității râurilor.
În acest context, presiunea pentru studii solide și măsuri reale de reducere a impactului este mai mare ca oricând.
„Dezvoltarea energetică și protecția mediului pot merge împreună”
Ministra Mediului a făcut și o referire directă la climatul tensionat din jurul proiectelor hidroenergetice:
„Din păcate, în jurul hidrocentralelor există multă dezinformare, folosită adesea cinic într-un război informațional. Cu toții ne dorim energie mai ieftină și sigură, dar asta nu se opune și misiunii de a proteja resursele naturale limitate pe care le avem.”
Mesajul central transmis de minister este că dezvoltarea energetică și protecția mediului nu sunt obiective opuse, atâta timp cât proiectele sunt făcute legal, transparent și responsabil.
„Dezvoltarea energetică și protecția mediului pot merge împreună când proiectele sunt făcute legal, transparent și responsabil.”
Miza reală: implementarea măsurilor de mediu
Dincolo de acordul de mediu, etapa următoare va fi decisivă: aplicarea în teren a tuturor condițiilor impuse prin documentație.
Monitorizarea impactului, respectarea măsurilor pentru protejarea ecosistemelor acvatice și supravegherea lucrărilor vor face diferența dintre un proiect „pe hârtie verde” și unul cu impact real controlat.
Pentru autorități, Cerna–Motru–Tismana este un exemplu de proiect energetic care avansează în cadrul legal de mediu.
Pentru public și ONG-uri, rămâne un test despre cât de bine pot coexista, în practică, nevoia de energie și protecția naturii.
