Soluții prin care orașele României să se adapteze la caniculă

Orașele trebuie să se adapteze la caniculă. Specialiștii cer spații de răcorire, mai multă apă potabilă și extinderea zonelor verzi

Amenajarea unor spații de răcorire în clădirile publice, extinderea accesului la apă potabilă și adaptarea stațiilor de transport pentru a reduce expunerea la temperaturile extreme sunt printre măsurile urgente pe care autoritățile locale ar trebui să le adopte pentru a face față valurilor de căldură.

Recomandările apar într-un articol tehnic publicat de Consiliul Consultativ Științific pentru Schimbări Climatice, care avertizează că fenomenul caniculei nu mai este unul excepțional, ci a devenit o realitate recurentă în România.

Documentul este adresat autorităților publice locale și prezintă atât măsuri care pot fi implementate imediat, cât și soluții pe termen mediu și lung pentru adaptarea orașelor la efectele schimbărilor climatice.

Printre măsurile recomandate pe termen scurt se numără amenajarea unor spații de răcorire accesibile populației în clădiri publice, extinderea accesului la apă potabilă în spațiul public, valorificarea lacurilor și râurilor ca zone de răcorire și recreere, adaptarea stațiilor de transport și a spațiilor publice pentru reducerea expunerii la căldură, dar și măsuri de protecție pentru persoanele care lucrează în aer liber.

Pe termen mediu și lung, specialiștii recomandă extinderea spațiilor verzi și a coridoarelor umbrite, adaptarea școlilor, spitalelor și a altor clădiri publice la temperaturi extreme, dezvoltarea unor sisteme locale mai eficiente de avertizare și comunicare, consolidarea capacității serviciilor medicale și de intervenție și măsuri dedicate pentru protejarea persoanelor vulnerabile.

Recomandările vin în contextul în care datele climatice arată o intensificare a valurilor de căldură în România.

„Vara anului 2024 a stabilit un record absolut: 63 din cele 92 de zile estivale au fost cu valuri de căldură (68% din întreaga vară), iar numărul deceselor suplimentare în iulie-august s-a ridicat la peste 600. Vara lui 2025 a continuat cu două episoade severe de caniculă în iunie și iulie, cu anomalii de peste +8°C față de medie și apariția tot mai timpurie a valurilor de căldură, cu un impact semnificativ asupra sănătății, mediului și economiei. Acestea au continuat și în iulie, când orașele din sudul și vestul țării au înregistrat temperaturi de peste 40°C”,

arată Consiliul Consultativ Științific pentru Schimbări Climatice.

Potrivit specialiștilor, tendința de încălzire este una clară și se observă în toate regiunile țării.

Temperatura medie anuală calculată pentru toate orașele reședință de județ a crescut constant în ultimele decenii. Dacă până în anii 1980 aceasta nu depășea 10°C, în intervalul 2011-2020 a trecut de 11°C, iar în perioada 2021-2024 a depășit pragul de 12°C.

În același timp, comparativ cu perioada de referință 1961-1990, temperatura medie a verilor a crescut cu valori cuprinse între 1,4°C la Constanța și 2,1°C la Craiova.

„Ritmul de încălzire variază între orașe, dar rămâne ridicat în toate cazurile. Craiova înregistrează cea mai mare creștere pe deceniu (+0,57°C), urmată de Galați (+0,55°C), Iași (+0,54°C), Brașov (+0,50°C) și București (+0,49°C). Valorile cele mai mici se înregistrează la Constanța (+0,40°C pe deceniu) și Timișoara (+0,44°C)”,

precizează documentul.

Autorii avertizează că valurile de căldură reprezintă deja cel mai periculos fenomen meteorologic extrem din Europa, iar efectele lor se resimt nu doar asupra sănătății populației, ci și asupra economiei și infrastructurii urbane.

„Valurile de căldură nu mai reprezintă un fenomen izolat, prin urmare adaptarea orașelor la schimbările climatice este mai mult decât necesară pentru protejarea sănătății oamenilor, reducerea riscurilor și creșterea rezilienței comunităților. Valurile de căldură nu mai reprezintă evenimente excepționale, ci un risc recurent cu efecte semnificative asupra sănătății și bunăstării populației”,

subliniază specialiștii.

Aceștia avertizează că, în lipsa unor măsuri coordonate de prevenție, pregătire și răspuns, costurile umane și sociale provocate de temperaturile extreme vor continua să crească în următorii ani.

CITEȘTE ȘI:

Lumea intră într-o eră de faliment global al apei

 

spot_img

Newsletter-ul de mediu

Ultimele știri