Consecințele grave asupra mediului provenite din adâncirea Canalului Bâstroe de către Ucraina și impactul devastator asupra turismului din zonă se văd tot mai mult în Delta Dunării, spun antreprenorii locali și activiștii de mediu.
Brațul Chilia, vital pentru Delta Dunării, se modifică hidrologic, debitele sale fiind unele dintre cele mai scăzute. Acesta este cel mai nordic și activ braț dintre cele trei (alături de Sulina și Sfântu Gheorghe), care transportă aproximativ 60% din debitul total de apă al Dunării și o cantitate uriașă de aluviuni.
Modificările hidrologice, de debit, sunt puse de localnici, pe seama acțiunile din Ucraina de adîncire a Canalului Bâstroe pentru a permite navigația unor nave mai mari.
Efectele au început să se vadă după a doua parte a lui 2025
Lucrările de adâncire a canalului Bâstroe, realizate de Ucraina, au fost reluate în mod constant în ultimii cinci ani, asta și din cauza războiului cu Rusia.
Țara vecină a avut nevoie de o cale de navigație fluvială pentru exporturi în condițiile în care porturile maritime nu mai erau operaționale din cauza marinei ruse care controlează Marea Neagră.
Operațiunile de adâncire a canalului / brațului ucrainean Bâstroe au devenit vizibile și controversate începând cu 2023, când autoritățile ucrainene au accelerat intervențiile pentru a asigura un coridor alternativ de transport fluvial, în contextul războiului.
Intervențiile au continuat în 2024 și 2025. Însă efectele reale ale dragărilor au fost întârziate de un incident major:
din vara anului trecut, canalul a fost parțial blocat de o navă eșuată, care a limitat traficul și a mascat impactul lucrărilor de adâncire.
Abia după eliberarea canalului de epavă, spre finalul verii, au început să fie observate clar creșterea adâncimii, intensificarea traficului naval și modificările hidromorfologice asociate lucrărilor.
Debit foarte mic de apă
Daniel Iluşcă, președintele Asociației Patronatelor din Turism Delta Dunării, spune că niciodată nu a văzut un debit al apei atât de mic în Delta Dunării, care a făcut ca foarte multe canale să nu mai poată să fie circulate.
În același timp, flora și fauna din zonă cunoaște schimbări radicale. Din păcate, procesul este ireversibil.
„Niveluri ale apei atât de scăzute în Deltă, cum am avut în ultimii doi ani, nu au fost niciodată. Sunt efecte ale faptului că s-a intervenit destul de agresiv în acea zonă (n.red- lucrările ucrainenilor pe canalul Bâstroe), de aici și scăderile nivelurilor de apă care au afectat nu doar turismul”, a declarat Daniel Ilușcă pentru Green Report.
Apa este lăsată fără oxigen
Acesta mai adaugă că faptul „că nu s-a intervenit în zona decolmatării canalelor majore, dar și secundare a făcut ca diverse sisteme să nu mai fie alimentate cu debite de apă și să nu se mai asigure circulația apelor în toate aceste ecosisteme atât în intrare, cât și în ieșire”.
Ori când apa ajunge la niveluri mai joase, vegetația omoară, pur și simplu, tot ce mai există acolo, spune IIușcă. Pentru că nu circulă apa, ritmul de dezvoltare a microorganismelor – care de fapt lasă apa fără oxigen – este foarte mare.
„Eu sunt locuitor al Deltei de 55 și ceva de ani, știu cum era Delta înainte și cum este, acum, așa ceva nu s-a mai întâmplat”,
afirmă Ilușcă.
Flora și fauna Deltei, în pericol
Daniel Ilușcă atrage atenția că de vină pentru această situație este și Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD), care nu a intervenit la timp pentru a ține lucrurile sub control.
„Este adevărat că există și o lipsă a intervenției Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării, care presupune sa mențină atât circulația apelor, cât și decolmatarea anumitor canale. Nu trebuie să fii mare inginer sau mare hidrolog că să știi că, dacă apa intră dintr-o parte și nu iese, se împute și că inclusiv Grigore Antipa spunea că în momentul în care scad cantitățile de pește trebuie intervenit”, arată Ilușcă.
Braconaj
Daniel Ilușcă avertizează cu privire la riscul mare pe care îl presupune dezvoltarea coloniilor de păsări răpitoare, precum cormoranii sau pelicanii.
„Când moare peștele, automat se dezvoltă foarte mult coloniile de păsări răpitoare – pelicani, cormorani, în detrimentul naturii. Există perimetre întregi atât în zone protejate, cât și neprevăzute în care nu se asigură nicio circulație a apelor, nicio primenire a acestor zone, ceea ce are un impact destul de grav, vorbim de braconaj. Cel mai mare braconaj face neintervenția omului care ar trebui sa întrețină canalele principale și secundare din Deltă, cu asigurarea volumelor minime de circulație”, menționează Ilușcă.
Și organizațiile de mediu și mediatori internaționali au atras atenția asupra efectelor lucrărilor de pe canalul Bâstroe.
Avertismentul organizațiilor de mediu
Greenpeace România a criticat intervențiile și a cerut autorităților să investigheze legalitatea și impactul acestora asupra biodiversității Deltei Dunării.
Organizația a „cerut realizarea rapidă a unei analize serioase a stării mediului și a solicitat un moratoriu asupra lucrărilor de întreținere sau adâncire până la finalizarea studiilor de mediu, argumentând că trebuie clarificat dacă lucrările sunt legale și dacă tratatele internaționale sunt respectate”.
WWF Central and Eastern Europe (World Wide Fund for Nature) a emis o poziție în care avertizează că planurile de adâncire semnificativă a canalului în Rezervația Biosferei Delta Dunării „ar pune în pericol un ecosistem sensibil protejat de multiple acorduri internaționale și cere dialog transfrontalier și cooperare pentru găsirea unor soluții care să protejeze natura și comunitățile locale”.
Aceste reacții reflectă îngrijorarea ONG-urilor de mediu referitoare la impactul potențial asupra biodiversității și funcționării ecosistemului Deltei Dunării ca urmare a lucrărilor de întreținere și adâncire a canalului Bâstroe.
ONG-urile solicită măsuri de cercetare și cooperare până la clarificarea situației ecologice și a respectării convențiilor internaționale.
Poziția autorităților române
Reprezentanții Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) din Tulcea recunosc că zona deltei se confruntă cu debite tot mai mici ale Dunării, cu nivel de apă extrem de scăzut pe canale sau în lacuri, din cauza perioadei de secetă”.
„Dragajele din zona respectivă ucraineană pot duce la o preluare de debit mai mare pe partea ucraineană decât în zona românească. Asta ar duce la alimentarea dificilă a deltei cu apă proaspătă, lucru care ar afecta ecosistemele din zonă”, ne-au explicat specialiștii ARBDD.
Conducerea Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ), instituție care se ocupă de administrarea canalului navigabil al fluviului, ne-a explicat că adâncimea canalului Bâstroe raportată de Ucraina este de 4,5 m.
„Pericolul ar fi la 6,5 metri. Nu știm să se fi ajuns acolo. Cert este că atât timp cât va continua războiul, Bâstroe va fi întreținut cu dragaje de Ucraina pentru a permite transportul de mărfuri. Asta va afecta și delta. Nu cred că decisiv”. au fost explicațiile primite de la AFDJ.
În plus, și AFDJ a început un program de investiții pentru întărire amalurilor canalului Sulina care ar trebui să ajute creșterea debitelor de apă care ajung în Delta Dunării.
Un singur traseu turistic
Preşedintele Asociaţiei Patronatelor din Turism Delta Dunării mai atrage atenția că, în lipsa asigurării unor resurse bugetare, România ar fi putut să apeleze la fondurile europene, însă nici acest lucru nu s-a făcut.
„Trebuie consultanți potriviți, partenerii potriviți să atragi aceste resurse. Este important să ai utilajele tale, drăgile cu care să poți să întreții aceste canale, chiar și lacuri sau anumite trasee, astfel încât să refaci natura așa cum era ea cândva”, spune Ilușcă.
Din păcate, în ultima vreme s-a ajuns la situația în care foarte multe canale nu mai pot fi folosite. Nici măcar cu bărci mici nu se mai poate intra pe ele.
Anul trecut, de exemplu, turiștii care au dorit să viziteze zona nu au avut la îndemână decât un singur traseu: Lacul Isac – Perivolovca, Litcov și înapoi. Toată lumea s-a înghesuit pe acest traseu.
Scandalul
În ciuda opoziției României, Ucraina a început, în 2023, lucrările de adâncire a Canalului Bâstroe, despre care autoritățile ucrainene au susținut că este vorba de lucrări „doar pentru întreținere”.
De fapt, s-a vizat adâncirea șenalului navigabil la ieșirea spre Marea Neagră pentru a permite trecerea navelor de mare capacitate, mai ales că exporturile de cereale erau blocate, practic, la acel moment.
În februarie 2023, Ucraina anunța atingerea unei adâncimi de 6,5 metri, ceea ce creștea potențialul de transport, acțiune care a generat inițial tensiuni diplomatice legate de impactul asupra Deltei Dunării.
Ucrainenii ar fi forțat nota, miza fiind exporturile de cereale, inclusiv către UE.
Ministerul Afacerilor Externe preciza la acel moment că nu primise nicio informare de la autorităţile române privind execuţia unor lucrări de adâncire a canalului Bâstroe.
În plus, MAE reitera poziţia României care nu este de acord cu propunerea de includere a braţelor Chilia şi Bâstroe în reţeaua europeană de transport TEN-T.
La rândul lui, Ministerul Mediului atrăgea atenția că nici legislaţia naţională a României şi nici cea ucraineană nu permit desfăşurarea unor lucrări în acea zonă, care să pună în pericol biodiversitatea.
Disputa a început în 2004
Sensibilitatea oficialilor români față de Canalul Bâstroe provine din trecut, din relația dintre România și Ucraina, legată de proiectul de transformare a acestui canal într-unul de transport pentru navale maritime. Acest lucru va duce la dispariția unei bune părți a Deltei Dunării.
Ucraina a început în 2004 să execute lucrări de adâncire a Canalului Bâstroe. Conform datelor Ministerului Afacerilor Externe, pe data de 11 mai 2004, autoritățile ucrainene au inițiat mai multe lucrări hidrotehnice în vedere realizării, pe brațele Chilia şi Bâstroe ale Dunării, a unui canal care să ofere navelor maritime o cale alternativă de acces la porturile Dunării de Jos.
Proiectul ucrainean presupunea efectuarea de lucrări considerabile de dragaj pe Brațul Bâstroe, aflat în întregime pe teritoriul Ucrainei, crearea unui dig de protecție a gurii Canalul Bâstroe și lucrări de dragaj în mai multe puncte critice pe Brațul Chilia, care formează frontiera dintre România și Ucraina.
În 2006, proiectul a fost oprit în urma intervenția forurilor internaționale care au recunoscut că lucrările începute de Ucraina vor afecta iremediabil mediul înconjurător, respectiv Delta Dunării.
Spre exemplu, Comisia Internațională pentru Protecția Dunării a constatat că proiectul ucrainean încălca prevederile internaționale referitoare la protecția apelor Dunării, în special ca habitat al păsărilor acvatice a decis că au fost încălcate prevederile referitoare la protecția zonelor umede.
