Județul Bistrița-Năsăud se numără printre puținele județe din România care au reușit să asigure, aproape integral, acoperirea rețelei Natura 2000 din județ cu planuri de management aprobate. Rezultatul a fost obținut în urma unui proiect amplu, finanțat din fonduri europene, derulat de Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud, instituție reorganizată recent ca Direcție Județeană pentru Mediu.
Într-un interviu acordat jurnalistului Ion Lucian Petraș, directorul Direcției Județene pentru Mediu, Sever Ioan Roman, a explicat importanța proiectului, dificultățile întâmpinate pe parcursul implementării și modul în care aceste planuri vor influența dezvoltarea viitoare a județului.
„Suntem printre puținele județe din România care au aproape întreaga rețea Natura 2000 acoperită de planuri de management. În prezent, 99,58% din această rețea este acoperită”,
a declarat Sever Ioan Roman.
Proiect finanțat prin POIM: contract semnat în 2019, finalizat în 2026
Proiectul „Elaborarea planurilor de management pentru siturile Natura 2000 din județul Bistrița-Năsăud” a fost finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014–2020, Axa Prioritară 4 – „Protecția mediului prin măsuri de conservare a biodiversității”.
Contractul de finanțare a fost semnat în data de 16 decembrie 2019. Proiectul a avut o durată de implementare de 36 de luni, cu o valoare totală de aproximativ 8 milioane (7.867.705,46) de lei.
Din această sumă, 85% a fost asigurată din fonduri europene FEDR, iar 15% a reprezentat cofinanțarea națională prin Ministerul Mediului.
Partenerul Agenției pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud în implementarea proiectului a fost Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP / ANMAP), în calitate de administrator al ariilor naturale protejate vizate.
Deși durata contractuală a fost de trei ani, proiectul a fost finalizat abia în ianuarie 2026, din cauza procedurilor complexe și a reorganizării instituționale la nivel național.
„Am semnat contractul în decembrie 2019 și am reușit să închidem proiectul în 22 ianuarie 2026. A fost un proiect foarte greu, cu mii și zeci de mii de documente, proceduri de achiziții publice și contestații”,
a explicat directorul Direcției pentru Mediu.
La conferința de închidere a proiectului expertul de mediu Ana Maria Corpade, implicată în realizarea studiilor de specialitate, a subliniat importanța utilizării acestor planuri în strategiile de dezvoltare locală:
„Planurile de management nu îngreunează dezvoltarea, ci o fac mai clară, mai predictibilă și mai compatibilă cu conservarea biodiversității. Ele pot deveni o bază solidă pentru activități precum turismul și ecoturismul, valorificând responsabil un potențial natural excepțional.”
Dialog și compensații pentru comunități
În cadrul conferinței de încheiere a proiectului, la care au participat reprezentanți ai Ministerului Mediului, ai ANMAP, prefectul județului Teofil Cioarbă, autorități județene și locale, a fost subliniată necesitatea dialogului în ceea ce privește zonele de protecție strictă. Președintele ANMAP, Raluca Giorgiana Dumitrescu, a reiterat faptul că:
„Nicio suprafață nu va fi inclusă în zone de protecție strictă fără acordul proprietarului sau administratorului, iar pentru aceste suprafețe vor fi acordate compensații.”
Reorganizarea instituțiilor de mediu și impactul asupra proiectului
Pe parcursul derulării proiectului, sistemul instituțional de mediu a trecut printr-o reorganizare majoră. Agenția pentru Protecția Mediului a fuzionat cu Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, rezultând Agenția Națională de Mediu și Arii Protejate.
În urma reorganizării, structurile județene au pierdut personalitatea juridică și calitatea de ordonator de credite, atribuțiile financiare fiind preluate la nivel central.
„La nivel național, din 2.372 de posturi existente înainte de reorganizare, s-a ajuns la 2.001. Practic, s-au pierdut 371 de posturi, iar la nivel județean s-au redus și funcțiile de conducere”, a precizat Sever Ioan Roman.
Cu toate acestea, activitatea instituției a continuat fără sincope, iar proiectul privind rețeau Natura 2000 din județ a fost dus la bun sfârșit.
Șapte situri Natura 2000 și două arii protejate de interes național
În cadrul proiectului au fost elaborate și aprobate șapte planuri de management pentru situri Natura 2000:
- ROSCI0393 Someșul Mare,
- ROSCI0232 Someșul Mare Superior,
- ROSCI0400 Șieu–Budac,
- ROSCI0437 Someșul Mare între Mica și Beclean,
- ROSCI0095 La Sărătură,
- ROSCI0396 Dealul Pădurea Murei – Sângeorzul Nou
- ROSCI0441 Viile Tecii.
De asemenea, proiectul a inclus două arii naturale protejate de interes național: Masivul de sare de la Sărățel și aria La Sărătură din comuna Șintereag.
Ariile se întind pe teritoriul a 24 de unități administrativ-teritoriale din județul Bistrița-Năsăud și alte două din județul Cluj, influențând direct activitatea administrațiilor locale și a comunităților.
Studii științifice, consultări publice și decizii fundamentate
Pentru elaborarea planurilor de management au fost realizate studii științifice complexe, pe mai multe sezoane, pentru identificarea habitatelor și a speciilor de interes comunitar, evaluarea presiunilor și stabilirea măsurilor de conservare.
„Acum avem o bază științifică solidă. Știm exact ce avem de protejat, care este starea de conservare și ce măsuri trebuie luate. Nu mai lucrăm pe presupuneri”,
a subliniat directorul Direcției pentru Mediu.
Pe lângă componenta tehnică, proiectul a inclus consultări publice cu autoritățile locale, proprietarii de terenuri și alți factori interesați.
Planurile de management, cheia accesării fondurilor europene
Un aspect esențial evidențiat în interviu este rolul planurilor de management ca documente strategice pentru accesarea fondurilor europene.
„Planurile de management sunt piatra de temelie pentru orice proiect european. Fără ele, nu se poate obține finanțare”,
a explicat Sever Ioan Roman.
Aceste documente sunt comparabile cu planurile urbanistice generale, stabilind reguli clare privind utilizarea terenurilor și compatibilitatea activităților economice cu protecția mediului.
Conflicte vechi între investitori și protecția mediului, rezolvate prin date clare
În trecut, autoritățile de mediu se aflau adesea între investitori și contestatari, fără posibilitatea de a contracara studiile prezentate de titularii de proiecte.
„Nu aveam buget să facem studii proprii care să demonstreze contrariul. Acum, cu aceste studii științifice, știm de unde pornim și putem lua decizii corecte”, a afirmat Roman.
Planurile permit delimitarea zonelor unde activitățile economice sunt posibile și a celor unde protecția trebuie să fie prioritară.
Dialog cu comunitățile: exemplul sitului La Sărătură
Un exemplu concret prezentat în interviu este situl La Sărătură, unde o specie rară, Armeria maritima, era afectată de activități antropice.
„Prin dialog cu autoritățile locale din comuna Șintereag am reușit să îndepărtăm o stână care afecta habitatul, fără conflicte cu comunitatea”, a explicat directorul.
Armeria Maritima Wild (Limba peștelui) este prezentă ”La Sărătura” din Blăjenii de Jos, comuna Șintereag, județul Bistrița-Năsăud. Florile de un roz diafan împânzesc o parte din pășunea de la Blăjenii de Jos, din care aproximativ 5 hectare formează Situl Natura 2000 și rezervația naturală ”La Sărătură”.
Educație ecologică și informare publică
Proiectul a avut o componentă importantă de informare și conștientizare. Au fost realizate 17 deplasări în teritoriu, fiind implicați peste 2.000 de elevi și cadre didactice, precum și reprezentanți ai comunităților locale.
„Copiii sunt foarte receptivi. Mesajul ecologic trebuie transmis prin ei, în familiile lor”, a spus Sever Ioan Roman.
Experiență administrativă câștigată cu eforturi mari
La finalul interviului, Sever Ioan Roman a subliniat că
absorbția fondurilor europene presupune un efort administrativ considerabil, adesea insuficient recompensat financiar.
Directorul le-a mulțumit tuturor celor implicați în activitățile proiectului pentru efortul depus pe parcursul a cinci ani de activitate intensă.
„Motivația financiară a fost foarte mică, dar experiența câștigată este extrem de importantă. Doar așa putem construi proiecte viitoare mai bune”,
a concluzionat directorul Direcției Județene pentru Mediu.
