Munții Făgăraș, considerați unul dintre ultimele mari bastioane ale naturii sălbatice din Europa, ar putea deveni, în următorii ani, cea mai nouă arie protejată a României, pe o suprafață de aproape 200.000 de hectare: Parcul Național Făgăraș. Ideea, discutată de mai bine de un deceniu, revine în prim-plan pe fondul studiilor care indică beneficii economice semnificative pentru comunitățile locale, dar și al reticențelor venite din partea unor administrații și locuitori care se tem de restricții și de pierderea unor surse tradiționale de venit.
Un studiu realizat de compania de consultanță Roland Berger, în colaborare cu Fundația Conservation Carpathia, arată că înființarea Parcului Național Făgăraș ar putea aduce economiei locale sute de milioane de lei și peste o mie de locuri de muncă noi.
Trei scenarii pentru viitorul Munților Făgăraș
Ana Maria Craven, Senior Project Manager în cadrul Roland Berger, a explicat că analiza a pornit de la întrebarea privind modul în care poate fi valorificată, pe termen lung, una dintre cele mai importante resurse naturale ale României.
„Noi, atunci când ne uităm dintr-o perspectivă de business, ce înseamnă să avem la dispoziție o resursă, să avem la dispoziție un activ, nu ne uităm la doar ce putem valorifica în prezent, ci mai ales cum poate fi valorificat pe un interval de termen lung 10, 20, 50, 100 de ani”,
a spus Craven, la Făgăraș Fest, eveniment organizat între 10 și 12 iulie, în Sebeșu de Sus, comuna Racovița.
Potrivit reprezentantei Roland Berger, Munții Făgăraș reprezintă un activ unic la nivel european, găzduind unele dintre cele mai întinse suprafețe de păduri virgine și cvasivirgine de pe continent, dar și o biodiversitate excepțională.
„Este o resursă care răspunde la o cerere globală în creștere. Dacă ne uităm la proiecțiile referitoare la dezvoltarea cu turismului în următorul deceniu, estimările în aceste proiecții undeva în jurul a 10%, iar o treime din această cerere este generată de către rezervații naturale și de către arii protejate”,
a mai spus ea.
Studiul a analizat trei scenarii distincte.
Primul presupune menținerea situației actuale, fără modificări majore în modul de gestionare a resurselor naturale.
Al doilea scenariu vizează înființarea Parcului Național Făgăraș, cu zone de protecție strictă, zone tampon și zone destinate dezvoltării sustenabile.
Cel de-al treilea scenariu presupune o protecție mult mai strictă, cu limitarea semnificativă a activităților economice.
Concluziile indică faptul că scenariul optim este cel al parcului național.
„Scenariul de înființare a parcului național ar contribui la o creștere a cifrei de afaceri totale generate în arealul comunităților locale din perimetrul Munților Făgăraș de circa 500 de milioane de lei”,
a arătat Craven.
De asemenea, analiza estimează apariția a aproximativ 1.500 de noi locuri de muncă, în special în turism, servicii, comerț și activități conexe.
Prin comparație, un regim de protecție foarte strictă ar putea conduce la pierderi economice.
„Scenariul unei protecții foarte stricte a perimetrului Munților Făgăraș ar contribui la o reducere a cifrei de afaceri generate în zonă (…), care ar însemna o pierdere de circa 400 de milioane de ron cifră de afaceri și o pierdere similară în locuri de muncă”,
a completat experta.
De ce sunt comunitățile locale reticente
În ciuda beneficiilor prezentate de studii, multe comunități locale privesc cu rezervă ideea înființării unui parc național.
Primarul comunei Racovița, Andreea Voicu, spune că principalele probleme sunt lipsa comunicării și temerile legate de bugetele locale.
„Ideea parcului național este o idee foarte bună, însă e foarte important să ne aruncăm atenția (…) pe partea bugetară și partea de comunicare”,
a spus Voicu.
Edilul amintește experiențele negative din trecut, în special cele legate de siturile Natura 2000.
„Nu ne dorim ca acest lucru să se întâmple din nou în zona noastră, să vină o decizie de la nivel național, fără ca noi să ne dăm acordul și fără ca lucrurile să plece de jos în sus, așa cum e normal”,
a subliat edilul.
Printre principalele temeri se numără eventualele restricții privind exploatarea lemnului, pășunatul sau accesul la resursele naturale.
„Dacă venim direct cu restricții, fără să știe și partea de beneficii, pentru că beneficiile se vor vedea mai târziu, restricțiile vor veni din momentul zero, atunci va fi foarte dificil”,
a ținut ea să puncteze.
Andreea Voicu atrage atenția și asupra dependenței unor localități de veniturile provenite din exploatarea forestieră.
„Noi, comunitățile de munte, ne bazăm foarte mult pe sumele, veniturile care vin la bugetul local din activitatea de exploatare”, a declarat primărița.
De asemenea, multe sate nu sunt conectate la rețeaua de gaze, iar restricțiile legate de exploatarea lemnului de foc ar deveni problematice.
Președinta Consiliului Județean Sibiu, Daniela Câmpean, consideră că succesul proiectului depinde de modul în care comunitățile sunt implicate în procesul decizional.
„Există, din păcate, acele experiențe negative pe care România le are prin tot ceea ce a însemnat reglementări de astfel de restricții (…) care au fost reglementate de undeva de la nivel național, fără să se ia în mod real contact cu cei care sunt direct afectați”,
a spus Câmpean.
Aceasta susține că dezvoltarea trebuie construită de jos în sus.
Câmpean oferă exemplul Parcului Național Pădurea Bavareză din Germania, unde opoziția inițială a comunităților s-a transformat în acceptare, mai alea că au ajuns ca în fiecare an să aibă 1,3 milioane de vizitatori.
Conservation Carpathia: conservarea fără dezvoltare economică nu funcționează
Ideea dezvoltării comunității este susținută și de Fundația Conservation Carpathia, organizatorul Făgăraș Fest și promotorul ideii de parc național. Reprezentanții Fundației susțin că protejarea naturii trebuie să meargă mână în mână cu dezvoltarea economică a comunităților.
Istvan Szabo, director Afaceri Verzi și Relația cu Comunitățile, spune că simpla conservare nu este suficientă.
„Conservare în sine nu este de ajuns. Dacă conservarea în sine nu produce plus valoare și valoare economică, atunci este pentru amorul artei”,
a afirmat el, în cadrul dezbaterii Carpathia Talks – Parcurile naționale: refugii ale biodiversității sau infrastructură invizibilă pentru societate?
Potrivit acestuia, una dintre cele mai mari provocări este construirea încrederii.
„Orice schimbare are nevoie de un timp destul de mult de interiorizare.”
Szabo vorbește și despre nevoia unor investiții consistente în infrastructură turistică și educațională.
„Turismul are nevoie de o infrastructură de vizitare (…) pentru că asta înseamnă sursa locurilor de muncă.”
Reprezentantul Conservation Carpathia atrage atenția și asupra faptului că marile proiecte de infrastructură rutieră din jurul Făgărașilor pot reprezenta atât o oportunitate, cât și un risc. El a oferit exemplul centrelor de vizitare pe care organizația le-a construit deja la Rucăr și Lerești – Casa castorului și Casa zimbrului.
Ministerul Mediului: comunitățile trebuie compensate
Ministerul Mediului recunoaște că în trecut relația cu comunitățile locale nu a fost gestionată corespunzător.
Mihai Drăgan, director de comunicare în cadrul Ministerului, spune că una dintre principalele greșeli a fost lipsa consultării.
„În primul rând se opun, pentru că nu-i întrebi și nu-i bagi în seamă,”
a spus el.
Oficialul consideră că temerile privind pierderea locurilor de muncă și a tradițiilor trebuie tratate cu seriozitate.
„Trebuie să ne preocupăm de ei și trebuie să-i convingem să-și dorească chiar ei să facă alte lucruri.”
Drăgan subliniază că instituirea restricțiilor trebuie însoțită de compensații financiare.
„Atunci când îi interzicem unui om să facă ce vrea să facă cu bunul lui, noi trebuie să-l compensăm”,
a mai completat Drăgan, care a recunoscut că actualul sistem de compensații este insuficient. Unul dintre exemplele oferite a fost cel al plantărilor de pădurile cu bani din PNRR, unde oamenii au avut de ales între subvențiile primite pentru pădure sau pentru menținerea terenurilor agricole și accesarea subvențiilor de la APIA.
„Statul în momentul de față oferă aceste compensații, dar cu întârziere și cu o proporție nesatisfăcătoare”, a mai afirmat Drăgan.
Florin Stoican: România poate deveni o destinație de ecoturism de excelență
Geologul Florin Stoican, unul dintre puținii oameni care au contribuit direct la înființarea unor arii naturale protejate în România, spune că beneficiile unui parc național pot fi spectaculoase pe termen lung.
„Investiția în natură este foarte profitabilă”,
a spus el.
Stoican oferă exemplul Parcului Național Buila-Vânturarița, în care s-a implicat direct alături de Asociația Kogayon.
„Noi am transformat dintr-o zonă necunoscută într-o zonă care acum e atracție turistică”, a arătat Stoican.
Potrivit acestuia, simpla existență a unui parc național crește inclusiv valoarea proprietăților, iar atunci când caută proprietăți în zonă, primul lucru pe care îl întreabă potențialii cumpărători este unde e parcul național.
Expertul atrage atenția că opoziția față de un astfel de proiect va exista întotdeauna.
„Oricâte lucruri bune și beneficii am aduce cu înființarea unui parc național, întotdeauna vor fi opozanți”,
a arătat el.
Totuși, el consideră că România are șansa de a deveni un lider european în ecoturism, dar pentru aceasta, este nevoie de investiții, dialog și de o schimbare de mentalitate.
„Patrimoniul natural, alături de cel cultural, sunt principalul as pe care ei îl au”,
a concluzionat Florin Stoican.
CITEȘTE ȘI:
Sute de întâlniri cu urșii și zero atacuri. Cum se protejează rangerii și fotografii de natură?
–-
Programul Făgăraș Fest 2026 a inclus peste 30 de tururi ghidate, concerte susținute de Vița de Vie, R.O.A. și Filarmonica de Stat din Sibiu, dar dezbateri, activități pentru copii și proiecții de film în aer liber.
