Uniunea Europeană marchează Ziua Internațională a Energiei Curate într-un moment de schimbare structurală a sistemului energetic. Pentru prima dată, energia din surse curate a ajuns la 50% din producția totală la nivel european. România se află peste această medie, cu aproape 60% din electricitate provenită din surse decarbonizate.
Această evoluție nu mai este doar o proiecție de politici. Este rezultatul unor investiții concrete în producție, stocare și integrare în rețea, care schimbă rapid mixul energetic și poziționează România ca o piață relevantă în tranziția energetică regională.
Energia curată depășește fosilul în Uniunea Europeană
În 2025, producția de energie solară și eoliană a depășit, la nivelul Uniunii Europene, producția obținută din arderea cărbunelui și a gazelor.
Potrivit datelor Ember, energia solară a crescut cu aproximativ 20% într-un singur an, pe fondul extinderii rapide a parcurilor fotovoltaice.
Solarul și eolianul au ajuns împreună la 30% din producția totală de electricitate a Uniunii.
Dacă sunt incluse hidroenergia și alte surse nepoluante, energia curată reprezintă deja jumătate din mixul energetic european.
Tendința este prezentă în mai mult de jumătate dintre statele membre.
România, aproape de 60% producție decarbonizată
Deși energia solară și eoliană au depășit combustibilii fosili ca putere instalată, producția efectivă rămâne sub nivelul surselor clasice, din cauza caracterului intermitent al regenerabilelor.
Cu aportul hidrocentralelor și al energiei nucleare, producția decarbonizată ajunge la aproximativ 60%.
Această pondere este, în realitate, subestimată.
Consumul prosumatorilor nu este inclus integral în statisticile oficiale, ceea ce înseamnă că producția reală din surse regenerabile este mai mare decât cea raportată.
Fotovoltaicul devine a doua sursă de energie a României
Pentru prima dată în istorie, parcurile fotovoltaice au depășit energia eoliană în termeni de putere instalată.
Potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE),
România are în prezent 3.249 MW instalați în parcuri fotovoltaice.
La acest nivel, fotovoltaicul a devenit a doua sursă de energie electrică a țării, după hidrocentrale.
Diferența dintre puterea instalată și producția efectivă rămâne importantă, din cauza gradului de disponibilitate mai scăzut al regenerabilelor. Dar dinamica investițiilor este fără precedent.
În mai puțin de trei ani, capacitatea fotovoltaică a crescut de la 1,4 GW în 2022 la peste 3 GW în prezent.
Creșterea a fost susținută de proiecte de mari dimensiuni, dar și de extinderea rapidă a prosumatorilor, care au ajuns la aproape 3.300 MW instalați.
Recordul de producție solară a fost atins pe 16 iunie 2025, când Transelectrica a măsurat o producție instantanee de 1.866 MW din parcuri fotovoltaice conectate la rețea.
Investițiile eoliene continuă, cu proiecte noi în execuție
Deși fotovoltaicul a depășit eolianul ca putere instalată, energia vântului rămâne un pilon important al tranziției.
În acest context, VERBUND Green Power a semnat un acord-cadru multianual cu Nordex Group pentru furnizarea a până la 700 MW în turbine eoliene onshore până în 2030, în șase piețe europene, inclusiv România.
Pentru piața românească, proiectul vizat este parcul eolian Alpha South 1, o extindere a parcului Casimcea (județul Tulcea), operațional din 2012.
Alpha South 1 va avea nouă turbine Nordex N175 și o capacitate totală de 61,2 MW, cu punere în funcțiune estimată pentru mijlocul anului 2027.
„Electricitatea produsă de parcul eolian Alpha South 1 va fi vândută pe piețele de energie electrică din România”, a declarat pentru Green Report Jodie Brush, Communications & Public Affairs Manager al VERBUND.
Stocarea devine piesa-cheie a sistemului energetic
Creșterea accelerată a regenerabilelor mută accentul de la producție la stocare și echilibrare. În acest sens, România începe să recupereze decalajele.
O companie controlată de grupul austriac LSG a obținut autorizația de înființare pentru o instalație de stocare de 42,5 MW, amplasată lângă un parc fotovoltaic din comuna Izvoarele, județul Giurgiu.
Proiectul va fi integrat cu o centrală fotovoltaică de aceeași putere, iar obținerea autorizației presupune existența finanțării, ceea ce indică un grad ridicat de maturitate. LSG este deja un pionier al stocării în România.
În 2023, grupul a pus în funcțiune instalația de 7 MW de la Căciulați, prima baterie calificată pentru furnizarea de servicii de echilibrare și reglaj secundar frecvență-putere, cu comandă automată de la Dispecerul Energetic Național.
În România sunt în prezent aproximativ 494 MW instalați în baterii, corespunzători unei capacități de circa 913 MWh, potrivit datelor agregate la nivelul pieței de energie.
Portofolii integrate, cu producție și baterii
Strategia de integrare a producției cu stocarea este urmată și de marii producători.
PPC Renewables Romania a depășit pragul de 1,5 GW capacitate instalată și își propune să ajungă la 2 GW până la finalul lui 2026.
Cel mai recent proiect, Ciorani, include două parcuri fotovoltaice cu o capacitate totală de 85 MWp și sisteme de stocare de 27 MW aflate în autorizare.
În paralel, parcul eolian Deleni din județul Vaslui, cu o capacitate totală de 225 MW în două faze, se apropie de finalizare și va contribui la reducerea deficitului de energie din nordul țării.
Biogaz și geotermal, resurse încă subutilizate
Dincolo de eolian și solar, România are un potențial semnificativ în alte forme de energie curată.
În prezent, funcționează aproximativ 30 de instalații de biogaz, iar valorificarea integrală a acestei resurse ar putea genera 21,2 TWh anual.
Suficient pentru alimentarea a peste două milioane de locuințe.
O singură tonă de deșeuri alimentare valorificată poate evita până la 0,9 tone de CO2 și poate produce până la 900 kWh de energie.
Cea mai mare stație de biogaz din România funcționează în comuna Cordun, județul Neamț, cu o capacitate vizată de 10 milioane de metri cubi de biogaz pe an.
În paralel, energia geotermală începe să fie valorificată local.
Comuna Lovrin din județul Timiș utilizează apa geotermală pentru încălzirea locuințelor, cu reduceri de emisii de până la 20 de ori față de gaz și de 40 de ori față de cărbune.
Tranziția energetică și problema sărăciei energetice
Dezvoltarea capacităților curate nu elimină automat inechitățile.
Aproximativ 32% dintre români se află în sărăcie energetică, iar peste 7.500 de locuințe nu sunt racordate la rețeaua electrică.
Proiecte precum „Energie pentru viață”, derulat de Asociația Energia Inteligentă, au instalat panouri fotovoltaice în 71 de gospodării din opt județe, oferind acces la electricitate în zone izolate și reducând decalajele sociale.
Ziua Internațională a Energiei Curate găsește România într-o fază de accelerare reală a tranziției energetice.
Producția din surse regenerabile crește rapid, stocarea începe să devină parte a sistemului, iar investițiile private se diversifică.
Miza următorilor ani nu mai este doar capacitatea instalată, ci integrarea inteligentă în rețea, stabilitatea sistemului și accesul echitabil la energie.
În acest punct, tranziția energetică încetează să fie un obiectiv abstract și devine o infrastructură esențială pentru economie și societate.
CITIȚI ȘI:
Centrală solară Econergy de la Oradea, susținută financiar de UniCredit
Studiu: Creșterea prețului energiei generează investiții în eficiența energetică
