Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) intră într-un proces de selecție rar întâlnit în instituțiile-cheie ale statului: un concurs cu 15 candidați, o comisie de evaluare formată din cinci experți și interviuri care vor fi înregistrate și publicate. Ministerul Mediului spune că este un pas necesar către o reformă reală, după ani în care conducerea a fost decisă „fără criterii clare de competență și integritate”.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a anunțat oficial închiderea etapei de depunere a candidaturilor pentru postul de Director General al ANAR, confirmând interesul ridicat: 15 dosare depuse de specialiști din domeniul gospodăririi apelor, managementului public și mediului academic.
Mesajul transmis public de ministra Mediului, Diana Buzoianu, punctează o schimbare de abordare: deși numirea directorului general rămâne prerogativa ministrului, aceasta nu exclude un proces voluntar de selecție transparentă.
Transparența este menită să asigure o evaluare comparativă și să identifice „cel mai bun specialist” capabil să coordoneze reforma ANAR.
O funcție-cheie: cine conduce instituția care gestionează apa
ANAR este una dintre instituțiile strategice pentru România, nu doar în zona administrativă, ci și în zona de siguranță publică:
- resursele de apă,
- barajele,
- digurile,
- intervențiile în situații de urgență,
- managementul riscului la inundații
- și adaptarea la schimbările climatice
sunt direct legate de modul în care această instituție este condusă.
În ultimii ani, instituția a fost adesea în centrul controverselor și al crizelor de management. Iar în ianuarie 2026, MMAP vorbește explicit despre „nevoia reală de reformă”, inclusiv în contextul în care numirile în funcții de conducere au fost făcute, de ceva timp, fără criterii clare de competență și integritate.
15 candidați și un semnal de reformă
Atât postarea publică a ministrei Dianei Buzoianu, cât și comunicatul Ministerului Mediului insistă pe un mesaj: numărul mare de candidați confirmă importanța strategică a ANAR și presiunea pentru reformă internă.
„Am decis să deschidem acest proces și să îl construim pe principii de profesionalism, transparență și responsabilitate publică”, transmite ministra Mediului. Buzoianu subliniază că selecția transparentă este un mecanism voluntar care crește calitatea deciziei finale.
Acest detaliu e important: ministerul introduce practic o practică de tip „screening public” și competiție profesională — într-un domeniu care, tradițional, a fost puternic politizat.
Cine evaluează candidații: comisie de cinci experți
Pentru evaluarea candidaților și consultarea ministrului, MMAP a constituit o comisie de evaluare din cinci membri, descriși drept experți cu experiență vastă în domeniul apelor, siguranței hidrotehnice, politicilor publice și managementului instituțional.
Membrii comisiei:
-
Prof. univ. dr. ing. Altan Abdulamit (UTCB) – expert în siguranța și proiectarea construcțiilor hidrotehnice, managementul riscurilor; îl reprezintă pe MMAP în comisie, fiind șeful Serviciului Siguranța Construcțiilor Hidrotehnice.
-
Ing. Sorin Rîndașu – peste 29 ani în ANAR; director general interimar; conduce de peste 12 ani Departamentul Situații de Urgență; membru în grupuri de lucru europene/internaționale privind protecția împotriva inundațiilor.
-
Prof. univ. dr. ing. Dan Stematiu (UTCB) – fost rector; expert al Băncii Mondiale; membru în Comisia Națională pentru Siguranța Barajelor; autor a peste 200 lucrări științifice.
-
Prof. univ. dr. ing. Corneliu Radu Sârghiuță (UTCB) – expert în baraje, structuri hidraulice și siguranța lucrărilor; experiență în proiecte internaționale; membru al Comisiei Naționale pentru Siguranța Barajelor.
-
Șef lucrări dr. ing. Cătălin Vlăduț Popescu – expert tehnic atestat pentru construcții/amenajări hidrotehnice; președintele Comitetului Român al Marilor Baraje; membru în structuri naționale și internaționale de siguranță hidrotehnică.
Interviurile vor fi publice: 15–16 ianuarie 2026
Cel mai puternic element al acestui proces este componenta de transparență: potrivit MMAP, interviurile vor avea loc în 15–16 ianuarie 2026 și vor fi înregistrate și publicate pe site-ul ministerului și pe canalul de YouTube.
Practic, selecția devine nu doar o procedură internă, ci un proces care poate fi urmărit de societatea civilă, presă și comunitatea profesională.
Asta înseamnă că viitorul director general va trebui să își susțină public viziunea managerială, prioritățile pentru ANAR și capacitatea de reformă.
De ce contează public: apă potabilă, inundații, secetă
Într-o Românie care alternează între episoade de secetă severă și inundații rapide, ANAR rămâne o instituție aflată pe linia întâi a siguranței climatice și infrastructurale.
De aceea, alegerea conducerii nu este doar o chestiune administrativă: e o decizie care influențează direct modul în care statul gestionează:
-
resursele de apă,
-
infrastructura hidrotehnică,
-
riscurile asociate viiturilor,
-
lucrările de consolidare și prevenție,
-
investițiile în siguranța barajelor și digurilor.
Prin selecția transparentă, MMAP încearcă să creeze un precedent: conducerea unei instituții strategice să nu fie doar „o funcție”, ci un mandat verificabil public.
