Zăcămintele de grafit din județul Gorj, administrate de compania de stat Salrom, ar putea transforma România într-un furnizor strategic pentru industria bateriilor electrice. Resursa ar permite producerea a peste 150.000 de baterii auto anual. Însă exploatarea este încă blocată de lipsa finanțărilor și a avizelor de mediu.
În județul Gorj, în zona subcarpatică apropiată de Baia de Aramă, se află zăcăminte de grafit considerate strategice, administrate de compania de stat Salrom.
Până în prezent însă, Salrom nu a început extracția efectivă, iar pentru lansarea proiectului sunt necesare resurse financiare semnificative.
2027 ar putea fi anul în care s-ar putea exploata grafitul așa cum a aflat Green-Report.
Compania de stat are un acționariat format din statul român, prin Ministerul Economiei, care deține 51% din acțiuni, iar Fondul Proprietatea controlează 49%, fiind acționar minoritar.
Resursa care poate permite fabricarea a 150.000 de baterii electrice auto anual
Estimările publice ale Ministerului Economiei și ale companiei de stat Salrom, vis-a-vis de capacitatea de exploatare, resursele de exploatat aici ar putea permite producerea a peste 150.000 de baterii auto pe an, suficiente pentru a contribui semnificativ la înlocuirea mașinilor pe carburanți fosili, responsabile de poluarea aerului.
Grafitul este o materie primă esențială pentru bateriile litiu-ion, în special pentru cele utilizate de automobilele electrice, unde este folosit la fabricarea anodului.
Baia de Fier se află la aproximativ 238 km rutier de București, ca reper geografic.
Importanța zăcămintelor a atras atenția Comisiei Europene. CE a inclus proiectul în lista investițiilor pentru extragerea materiilor prime critice.
Totodata, CE a indicat o posibilă finanțare europeană de până la 300 de milioane de euro, condiționată de demararea exploatării miniere și de respectarea strictă a normelor de mediu.
Renașterea din 2021
În 2021, Salrom și Ministerul Economiei au anunțat reluarea proiectului de grafit din Gorj (Baia de Fier – Cătălinu și Ungurelașu), printr-un studiu de fezabilitate, câștigat de Roland Berger, o firmă de consultanță.
Ținta era valorificarea grafitului pentru lanțul bateriilor și transformarea lui în grafen.
Ministrul Claudiu Năsui spunea că „zăcământul ar ajunge pentru câteva zeci de ani”, cu respectarea normelor de mediu ale Uniunii Europene.
Grafenul este un material conductor, de ultimă generație, obținut din grafit, cu aplicații majore în bateriile pentru automobile electrice, panouri solare și electronică.
Gradul de conductivitate al unui panou solar cu grafen este cu 52% mai ridicat decât al unuia avansat care se fabrică în prezent la scară industrială.
O baterie cu grafen se încarcă de cinci ori mai repede decât una litiu-ion și poate încorpora cu 45% mai multă energie.
Cele două exploatări de grafit, Cătălinu și Ungurelașu, au tipuri diferite:
- Cătălinu este mină de subteran – exploatarea grafitului s-a realizat prin galerii miniere, specifice mineritului subteran.
- Ungurelașu este carieră de suprafață – grafitul a fost extras prin decopertare, în exploatare deschisă.
Următorul pas, cel legislativ, abia în 2025
Însă abia în 2025 a apărut Hotărârea de Guvern nr. 639 din 8 august 2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 746 din 8 august 2025, prin care licența de concesiune pentru perimetrul Baia de Fiera fost actualizată.
Actul normativ aprobă un act adițional la licența de exploatare deținută de Salrom, companie aflată în portofoliul statului român, și creează cadrul legal necesar pentru reluarea activităților miniere privind grafitul, materie primă critică pentru baterii și industria energetică.
Un aspect esențial al acestei hotărâri este faptul că articolul 1, care aprobă actul adițional la licența de concesiune, este clasificat, conform prevederilor legale.
„Ca urmare, detaliile tehnice, economice și condițiile exacte de exploatare nu sunt publice, fiind accesibile doar autorităților competente. Clasificarea subliniază caracterul strategic al zăcământului și interesul statului pentru un control strict asupra exploatării grafitului”,
ni s-a explicat de la Ministerul Economiei.
Exploatarea ar putea începe până în 2027
În baza HG nr. 639/2025, Salrom a putut obține acordurile de exploatare minieră de la Agenția Națională pentru Resurse Miniere (ANRM).
„În baza Legii minelor nr. 85/2003, hotărârea Guvernului a permis crearea cadrului legal pentru obținerea licenței și reluarea activității de extracție în arealul Baia de Fier, oferind astfel o nouă șansă valorificării unei resurse strategice pentru economia națională”, ne-au explicat reprezentanții conducerii companiei de stat.
Cu toate acestea, reprezentanții Salrom spun că nu știu dacă extragerea grafitului va începe în acest an sau, cel mai târziu, în 2027.
Motivul este că mai sunt necesare acorduri de urbanism, de mediu și alocări bugetare care, în prezent, nu există.
„Sperăm să avem buget de investiții după ce se va aproba bugetul de stat în luna februarie”, ne-au transmis reprezentanții companiei.
În România, acordul de mediu (autorizația de mediu / decizia de mediu) este emis de Agenția pentru Protecția Mediului, în etapele de evaluare de mediu (EIA / SEA), înainte ca exploatarea efectivă să înceapă, și separat de licența de exploatare.
Riscurile de mediu
Reprezentanții organizației Bankwatch România consideră că „orice proiect minier trebuie analizat foarte serios din punct de vedere al protecției mediului”.
Astfel, orice proiect minier serios, mai ales unul care promite „grafit pentru baterii”, trebuie judecat și prin prisma costurilor invizibile: praf, apă, steril, trafic, peisaj, biodiversitate și zgomot.
Orice proiect minier presupune, conform legislației în vigoare, analize privind:
- praf și particule: operațiunile de excavare, concasare, transport și depozitare pot crește nivelul pulberilor, cu impact asupra sănătății și vegetației localeș
- ape de suprafață și subterane: drenajul din halde, scurgerile tehnologice sau un management deficitar al apelor pot încărca local cursurile de apă cu suspensii;
- steril și halde istorice: reluarea activității poate reactiva riscuri din depozite vechi, iar o parte din discuția actuală se leagă explicit de valorificarea sau reciclarea haldelor istorice, pentru a reduce amprenta de mediu;
- amprenta de infrastructură: drumurile de acces, platformele și utilitățile pot fragmenta habitatul și pot crește presiunea asupra comunității.
Conducerea Salrom susține că exploatarea grafitului se va face în condiții care să respecte cele mai stricte norme de mediu.
Cătălinu și Ungurelașu, închise de peste 20 de ani
Grafitul se află în două exploatări, Cătălinu și Ungurelașu, care au fost închise de peste 20 de ani.
Mina Cătălinu și cariera Ungurelașu au fost trecute după 1989 în administrarea Societății Naționale de Sare și au fost închise între 2004 și 2006. Aici se extrăgeau anual aproximativ 40.000 de tone de minereu de grafit.
În prezent, proiectele Ministerului Economiei indică o posibilă extracție de 15.000 de tone de grafit pe an.
Am estimat câte baterii de mașini electrice ar putea fi produse din grafitul extras într-un an, folosind producția planificată de 15.000 de tone (15.000.000 kg).
O baterie de vehicul electric folosește, de regulă, între 50 și 100 kg de grafit în anod. Împărțind 15.000.000 kg la 50–100 kg rezultă un potențial de aproximativ 150.000–300.000 de baterii pe an.
Finanțările
Pentru ca zăcămintele de grafit să fie transformate în grafen și apoi utilizate în industria verde este nevoie de investiții semnificative.
Comisia Europeană a publicat, în 2025, în contextul Critical Raw Materials Act (CRMA), lista proiectelor strategice selectate în Uniunea Europeană, iar în anexă apare explicit „Salrom – Baia de Fier” ca proiect strategic pentru grafit (battery grade).
Pentru componenta de extracție, procesare modernă și ecologizarea zonelor miniere, Salrom estimează că este nevoie de o finanțare minimă de 650 de milioane de euro (3,2 miliarde de lei), conform sumelor solicitate Comisiei Europene.
– Finanțare pentru extracție și procesare primară: 200 milioane de euro
– Procesare modernă/avansată (inclusiv produse pentru anod): 250 milioane de euro
– Reciclarea și valorificarea haldelor istorice, economie circulară: 180 milioane de euro
Istoria mineritului de la Baia de Fier
Povestea grafitului la Baia de Fier este una tipică pentru multe exploatări românești: perioade de producție consistentă, urmate de declin și apoi de o nouă fereastră de oportunitate, generată de tranziția energetică.
În anii comunismului și imediat după, grafitul a avut utilizări industriale, în special în metalurgie. Exploatarea a existat atât sub formă de mină, cât și ca exploatare la suprafață.
Cariera de la Ungurelașu, exploatare la suprafață, a fost deschisă în 1974. Cele două exploatări au ajuns după 1989 în administrarea Salrom și au fost închise în intervalul 2004–2006.
La Baia de Fier, depunerile de grafit au fost identificate încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, când geologi au semnalat prezența mineralului în formațiunile schistoase.
În anii 1917–1918, specialiști germani au propus exploatarea acestuia ca resursă industrială. După Primul Război Mondial, geologul Ion Macovei a continuat cercetările.
În 1945, inginerul Gheorghe Damaschin și soția sa au deschis prima mină de grafit din România la Baia de Fier, marcând începutul extracției industriale. Mina a funcționat timp de decenii, până la închiderea sa la sfârșitul secolului XX.
Alte proiecte incluse în agenda Comisiei Europene (CRMA)
În aceeași decizie a Comisiei Europene privind proiectele strategice CRMA apar și alte proiecte cu România pe hartă, nu doar grafitul de la Baia de Fier:
– Verde Magnesium – proiect de extracție pentru magneziu metal
– Rovina – proiect de extracție pentru cupru (promotor: Euro Sun Mining Inc.)
