Gala Green Report 2025 își construiește credibilitatea pe un juriu cu experiență în sustenabilitate, consultanță, energie, fiscalitate, economie circulară și foresight. Sunt șase nume care privesc tranziția verde din unghiuri diferite, dar cu aceeași așteptare: proiecte cu impact real, măsurabil, care pot fi replicate și crescute.
În declarațiile transmise pentru ediția din acest an, jurații vorbesc despre maturizarea competiției, despre nevoia de soluții integrate și despre „scânteia” care mută sustenabilitatea din zona discursului în zona acțiunii.
Roxana Suciu (KPMG România) – leadership și rigoare în sustenabilitate
Roxana Suciu face parte din juriul Galei Green Report, contribuind cu perspectiva unei organizații care lucrează la intersecția dintre strategie, risc și transformare. În materialele pentru gală, KPMG România transmite un mesaj ferm:
presiunea climatică a devenit deja un factor economic, iar sustenabilitatea nu mai poate fi tratată ca exercițiu „opțional”.
Declarația transmisă din partea KPMG punctează direct urgența: „Riscurile climatice nu mai pot fi privite ca variabile externe (…)” și au devenit „riscuri operaționale și financiare imediate”.
Iar concluzia este la fel de clară: „inițiativele «verzi» izolate nu mai sunt suficiente”.
Tot în același mesaj este descrisă și miza jurizării, ca filtru de calitate într-un ecosistem tot mai aglomerat: juriul trebuie „să identificăm, să validăm și să oferim vizibilitate acelor soluții locale cu potențial de scalare”.
Andreea Mitiriță (PwC România) – sustenabilitatea ca „model de lucru” pentru azi
Andreea Mitiriță, Partener în Consultanță Fiscală la PwC România, vine cu o perspectivă pragmatică: fără modele concrete, sustenabilitatea rămâne teorie.
Ea subliniază importanța competiției tocmai pentru că pune pe masă exemple reale, din companii, instituții și ONG-uri.
„Doar oferind modele de bune practici putem genera o schimbare în modul în care dezvoltăm strategii de afaceri și proiecte pentru mâine”, spune ea.
Și adaugă o nuanță esențială, care se potrivește cu spiritul Galei:
„Sustenabilitatea este și despre azi”.
În aceeași linie, Andreea Mitiriță vede responsabilitatea ca motor de inovație: „ne provoacă să fim mai creativi și să explorăm domenii noi”.
Marius Brînzea (Reciclad’OR) – economia circulară și competiția care împinge comunitatea înainte
Marius Brînzea, Director Strategie la Reciclad’OR, pune accent pe evoluția Galei ca platformă de recunoaștere pentru proiectele cu rezultate tangibile. El observă nu doar numărul, ci și consistența inițiativelor înscrise.
„Calitatea și diversitatea proiectelor înscrise (…) subliniază ascensiunea impresionantă a Galei Green Report”, spune Brînzea. În viziunea lui, competiția premiază, dar și mobilizează:
„motivează întreaga comunitate să îmbrățișeze practici sustenabile”.
Iar cheia de boltă al mesajului lui este transformarea ideilor în soluții funcționale: „Proiectele prezentate transformă o serie de idei în soluții concrete”.
Ovidiu Popescu (Deloitte România) – energie, sustenabilitate și „contagiune pozitivă”
Ovidiu Popescu, Partener Deloitte România și lider al practicilor de energie și sustenabilitate, descrie Gala ca pe un efort colectiv, susținut de o comunitate care accelerează schimbarea.
„Gala Green Report are în spate forța unei comunități catalitice”, spune el.
În același timp, Popescu remarcă o schimbare importantă în tipul proiectelor: „inovația și investițiile se mută gradual de la proiecte punctuale (…) către soluții inteligente integrate, scalabile și replicabile”.
Iar motivul e explicit: astfel apar
„contagiune pozitivă și efectele de sistem de care tranziția are nevoie”.
Diana Stafie (Future Station) – foresight și proiecte care construiesc infrastructura viitorului
Diana Stafie, Fondator & Foresight Strategist la Future Station, aduce în juriu o lentilă orientată spre viitor: impactul pe termen lung, capacitatea de a anticipa riscuri și de a construi „infrastructură” pentru următoarea etapă a tranziției.
În textul ei, ideea-cheie e că sustenabilitatea cere continuitate: „nu este un exercițiu de moment, ci o investiție pe termen lung”.
Ea punctează și direcția ediției: „ediția 2025 face un pas înainte: aduce în prim-plan inovații care construiesc sisteme”.
Practic, Stafie vorbește despre proiecte care nu doar reduc impactul, ci schimbă arhitectura problemelor – prin gândire sistemică și efecte durabile.
Raluca Popa (EY România) – maturizarea proiectelor și nevoia de sprijin consecvent
Raluca Popa, Partener în Servicii de consultanță fiscală la EY România, este în juriul Galei de trei ani și descrie o evoluție clară a inițiativelor înscrise: de la curaj la maturitate.
„Am fost martor direct la evoluția remarcabilă a inițiativelor (…) de la inițiative curajoase la soluții mature și relevante”, spune ea.
Și pune accent pe ce urmează după aplauze: „astfel de proiecte trebuie și mai mult susținute și încurajate”.
Mesajul ei închide cercul: sustenabilitatea devine realitate atunci când e lucrată, repetat, împreună – nu doar celebrată o seară pe an.
Impactul care se vede
Declarațiile juraților arată că proiectele premiate trebuie să fie mai mult decât „bune intenții” ambalate frumos. Se caută rezultate verificabile, soluții care pot fi extinse, modele care pot fi replicate și inițiative care produc efecte de sistem.
Iar în 2025, cu riscuri climatice tot mai vizibile și cu presiune tot mai mare pe resurse, această selecție devine ea însăși un semnal: sustenabilitatea a intrat într-o etapă în care contează, înainte de toate, ce funcționează.
CITEȘTE ȘI:
Au mai rămas 3 zile până la Gala Green Report: Ce proiecte au intrat în cursă
