Miliarde de ambalaje reintrate în economie, tehnologii industriale care reduc riscuri critice, proiecte publice și private cu indicatori clari de impact. Gala Green Report 2025, desfășurată pe 22 ianuarie, a premiat inițiative implementate în România care transformă sustenabilitatea în infrastructură funcțională.
A cincea ediție a Galei Green Report a venit într-un moment în care tranziția verde nu mai poate fi evaluată prin promisiuni.
Proiectele premiate au fost analizate după rezultate, scalabilitate și capacitatea de a produce schimbare pe termen lung.
Tema ediției, „Scânteia lui Prometeu”, a pus accent pe responsabilitatea folosirii tehnologiei și a resurselor într-un context de presiune climatică și economică.
Mesajul ediției. Puterea cere discernământ
Fondatoarea Green Report Raluca Fișer a vorbit despre sensul temei din acest an.
„Prometeu a adus focul oamenilor, simbol al progresului, dar și al riscului. Astăzi avem în mâini o putere similară: tehnologia, inovația și capacitatea de a modela viitorul. Întrebarea este dacă folosim această putere pentru a construi un viitor sustenabil sau o lăsăm să scape de sub control”, a spus Raluca Fișer.
Din perspectiva politicilor publice, ministra Mediului, Diana Buzoianu a subliniat nevoia de trecere de la reacție la planificare.
„România nu mai poate face politici de mediu cu instrumente de ieri. Adaptarea la schimbările climatice înseamnă management al riscurilor, digitalizare și decizii bazate pe date”, a spus Diana Buzoianu.

Membrii juriului și mecanismul de jurizare
Ediția a V-a a Galei Green Report a fost evaluată de un juriu multidisciplinar, format din specialiști cu experiență în sustenabilitate, economie, energie, fiscalitate, strategie și economie circulară.
Componența juriului a fost gândită pentru a reflecta complexitatea tranziției verzi și pentru a evalua proiectele dincolo de impactul punctual, în funcție de capacitatea lor de a construi sisteme funcționale și durabile.
Pentru Ramona Jurubiță, Country Managing Partner KPMG, contextul în care au fost analizate proiectele a fost marcat de o schimbare structurală.
„Riscurile climatice nu mai pot fi privite ca variabile externe sau tratate reactiv; ele s-au transformat în riscuri operaționale și financiare imediate”, a explicat Ramona Jurubiță, subliniind că sustenabilitatea nu mai este o temă de conformare, ci una de continuitate economică și de gestionare a capitalului natural.
Aceeași evoluție a fost observată și de Andreea Mitiriță, partener PWC România, care face parte din juriul Galei Green Report de trei ani.
Aceasta a remarcat maturizarea inițiativelor înscrise, „de la inițiative curajoase la soluții mature și relevante pentru societatea noastră”, apreciind faptul că sustenabilitatea începe să fie tratată ca o direcție strategică, nu ca un exercițiu izolat.
Din perspectiva energiei și a transformărilor industriale, Ovidiu Popescu, Partener Deloitte România, a evidențiat o schimbare clară de paradigmă.
„Inovația și investițiile se mută gradual de la proiecte punctuale, cu impact limitat, către soluții inteligente integrate, scalabile și replicabile”, a spus Ovidiu Popescu, subliniind importanța proiectelor capabile să genereze efecte de sistem.

Pentru Raluca Popa, Partener Taxe – EY România, rigoarea procesului de evaluare a fost esențială.
„Jurizarea proiectelor s-a făcut în baza unor criterii distincte pentru fiecare categorie de premiere, agreate de toți membrii juriului”, a explicat Raluca Popa, precizând că obiectivul a fost comparabilitatea și claritatea evaluării, indiferent de domeniul proiectelor înscrise.
Dimensiunea de anticipare a fost adusă în juriu de Diana Stafie, Fondator și Foresight Strategist Future Station care a evaluat proiectele și din perspectiva pregătirii pentru viitor.
În viziunea sa, „proiectele care construiesc infrastructura viitorului sunt cele care tratează sustenabilitatea ca o investiție pe termen lung, nu ca un exercițiu de moment”, accentul fiind pus pe reziliență și capacitatea de adaptare.
La rândul său, Marius Brînzea, Director Strategie Recilcad’or, a atras atenția asupra diferenței dintre intervenții punctuale și impact sistemic.
„Proiectele cu impact sistemic cer timp, resurse și o viziune care depășește ciclurile scurte de decizie”, a explicat Marius Brînzea, subliniind importanța continuității și a construcției pe termen lung.

Mecanismul de jurizare
Procesul de jurizare a fost structurat în două etape.
În prima fază, fiecare membru al juriului a evaluat independent proiectele înscrise, pe baza criteriilor specifice fiecărei categorii, acordând punctaje de la 1 la 10.
În etapa finală, membrii juriului și-au motivat punctajele, pentru a asigura o evaluare coerentă și transparentă a fiecărui proiect.
Proiectele cu cele mai mari punctaje cumulate au fost desemnate câștigătoare, iar acolo unde nivelul competiției a fost foarte ridicat, juriul a decis acordarea mai multor premii.
Câștigătorii Galei Green Report 2025
- Veolia România – Excelență în eficiența energetică;
- TechBolide – Excelență în inovația de mediu;
- GreenWEEE International – Excelență în inovația de mediu;
- Municipiul Reșița – Excelență în administrația publică;
- Decathlon România – Excelență în economie circulară;
- Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză în România – Excelență în educație de mediu;
- HEINEKEN România – Excelență în gestionarea consumului de apă;
- Blue – Excelență în transport sustenabil;
- Enten Systems – Excelență în agri-food;
- Asociația Locus – Excelență în proiecte de conservare a patrimoniului natural;
- Let’s Do It, Romania! – Excelență în educație de mediu.

Cine au fost candidații la premiile de excelență
Excelență în inovație de mediu
Olympus Foods România a înscris noul centru logistic și depozitul frigorific High Bay de la fabrica de lapte Brașov, inaugurat în 2024, o investiție de peste 40 milioane euro.
Depozitul stochează peste 32.000 de paleți, are o amprentă la sol de șase ori mai mică, reduce energia de refrigerare cu 20-25% și emisiile cu aproximativ 500 t CO2/an.
Divanul Verde a sprijinit șase afaceri din turism, obținând cinci certificări EU Ecolabel și o certificare Travelife. Măsurile au redus consumul de apă cu 5-10%, energia cu 10-15%, au evitat 10-20 t CO2/an per locație și au deviat aproximativ 25% din deșeuri de la depozitare.
GreenWEEE International a înscris GRINNER, sistem industrial care detectează baterii litiu-ion în DEEE cu 99% acuratețe, procesează 4,5-5 t/oră și reduce cu aproximativ 90% riscul de incendii.
Proiectul, validat la Buzău, este finanțat prin Horizon Europe și are recuperare a investiției sub 3 ani.
TechBolide a participat cu platforma pentru eco-insule inteligente PNRR, care integrează peste 4.000 de puncte și a înregistrat 4,6 milioane de colectări și 75.000 de utilizatori activi.
Sistemul optimizează rutele, reduce costurile și emisiile și asigură trasabilitate prin Power BI.
Genesis BioPartner transformă deșeurile biodegradabile în energie și fertilizanți prin digestie anaerobă, reducând emisiile cu circa 80.000 t CO2/an.
Procesele sunt complet trasabile și auditate prin ISCC EU și ISCC PLUS.
Grup Șerban Holding aplică agricultură regenerativă pe aproximativ 10.500 ha, cu 2.378 t CO2 captate sau evitate, certificate Agreena.
În 2024, a valorificat 97% din deșeuri, a instalat 250 kWp fotovoltaic și a redus consumul de apă prin irigații moderne pe aproximativ 2.500 ha.
Asociația Ecoteca a înscris platforma nuebine.ro, lansată în 2024, cu peste 1.500 vizitatori unici și aproximativ 20 de sesizări valide verificate și transmise autorităților.
Datele sunt publice și susțin intervenții bazate pe evidențe.
SGS România a candidat cu IMPACT NOW, un cadru integrat pentru climă, circularitate, natură și asigurare ESG, care sprijină companiile în evaluarea și gestionarea impactului de mediu.
Asociația Alianța pentru Pădure a propus proiectul pentru Parcul Izvor, cu un ghid de management al parcurilor urbane sustenabile, bazat pe date științifice și planificare participativă.
Asociația Peisagiștilor din România a dezvoltat Registrul Verde, extins la 28 de locații, cu 1.514 beneficiari direcți și 42.567 indirecți, pentru inventarierea și monitorizarea spațiilor verzi urbane.
Agricola International a demonstrat, printr-un proiect-pilot, că aproximativ 30% din apa potabilă a unui abator de 100.000 pui/zi poate fi înlocuită cu apă epurată reutilizată, echivalentul consumului lunar pentru circa 1.300 de persoane.
Excelență în economia circulară
RetuRO a colectat 7,5 miliarde de ambalaje și a trimis la reciclare peste 522.000 de tone de PET, sticlă și aluminiu.
Ratele de colectare au depășit 80%, cu vârfuri de 94%, iar 93-96% dintre ambalaje intră efectiv în reciclare, printr-o rețea de nouă centre regionale.
Grup Șerban Holding a atins o rată de valorificare a deșeurilor de 97% în 2024, reciclând 16,5 tone de plastic și 13,2 tone de hârtie și carton.
Modelul este susținut de fotovoltaice (250 kWp) și certificat Agreena pentru 2.378 t CO2 captate sau evitate.
Genesis BioPartner transformă deșeurile biodegradabile în energie și fertilizanți agricoli, reducând emisiile cu peste 80.000 t CO2/an.
Procesele sunt complet trasabile și auditate prin ISCC EU și ISCC PLUS.
Decathlon România operează ateliere de reparații în toate magazinele și un hub de 1.000 m2.
În 2025, 60% din schiuri și 18% din biciclete vândute au provenit din fluxuri de recondiționare, cu o rată de reparabilitate de 74%.
Programul Auchan de colectare a uleiului alimentar uzat, activ din 2019, funcționează în 43 de magazine.
Până în august 2025, au fost colectați peste 1,6 milioane de litri, evitând poluarea a 1,6 trilioane de litri de apă și emisii de aproximattiv 2,3 kg CO2/litru.
DGASMB – „Iubibili din nou” – recuperează și recondiționează jucării de pluș prin implicarea a peste 60 de vârstnici.
Până la finalul lui 2025, proiectul vizează minimum 1.000 de jucării salvate de la deșeuri.
Al doilea proiect DGASMB colectează și redistribuie anual peste 12 tone de bunuri, prelungind durata de viață a produselor și reducând nevoia de resurse noi.
FINAQUA reciclează 400-500 kg de filtre la fiecare 1-2 luni și elimină peste 1 milion de sticle PET/an prin sisteme de filtrare instalate în gospodării, birouri și HoReCa.
Excelență în agri-food
Enten Systems a digitalizat ferme legumicole prin stații meteo și platforma „Plant-as-a-Sensor”.
Pe un eșantion de 50 de fermieri, soluția a economisit aproximativ 350.000 m3 de apă, a redus pesticidele cu 30% și a crescut randamentele cu până la 200%, reducând totodată emisiile din transport cu până la 40% prin date de trasabilitate în timp real.
Grup Șerban Holding lucrează peste 10.500 ha în agricultură regenerativă (no-till, cover crops), certificată Agreena pentru 2.378 t CO2 captate sau evitate.
Irigațiile de precizie pe aproximativ 2.500 ha reduc consumul de apă cu 25-40%, iar lanțul agroalimentar integrat a raportat zero incidente majore de siguranță alimentară în ultimii 5 ani.
PepsiCo a înscris un program de agricultură regenerativă derulat pe 20 ha, pe o perioadă de 5 ani, în parteneriat cu fermieri români de cartofi.
În al doilea an, ferma pilot a atins emisii nete zero, concomitent cu creșterea producției, toate practicile fiind monitorizate digital prin CropTrak și auditate extern.
Auchan Retail România dezvoltă din 2019 programul „Filierele Auchan”, care include 100 de filiere cu produse românești, multe certificate GlobalG.A.P..
Modelul asigură trasabilitate completă, reduce consumul de apă, energie și pesticide și oferă fermierilor parteneriate stabile și prețuri predictibile pentru investiții pe termen lung.
Excelență în educație de mediu
Art Mirror a reprezentat România la London Design Biennale 2025, cu proiecte de artă și economie circulară.
În atelierele sale, 50 de persoane cu dizabilități au reutilizat 10 kg de dopuri de plută, iar instalații din deșeuri au fost expuse timp de o lună la Cluj, folosind arta digitală pentru educație climatică.
Let’s Do It, Romania – #Doers School a implicat în 2025 40 de școli din 23 de județe, cu 8.200 de elevi și 430 de profesori, în peste 150 activități locale.
Programul transformă școlile în laboratoare civice de educație de mediu, cu raportare anuală transparentă.
Asociația Ecoteca – Școala ECO este prima platformă din România care transformă datele de mediu din școli în indicatori măsurabili.
În 2024, 76 de școli au generat „scoruri ECO” publice, folosite pentru ghidarea investițiilor în infrastructură verde.
Asociația Ecoteca – Proiectul ECO Student a instalat automate RVM în 4 universități, colectând peste 70.000 de ambalaje în 6 luni de la 47.000 de studenți.
Voucherele sunt utilizate în rețele de cantine și magazine, integrând economia circulară în viața de campus.
Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză în România – „Plantăm Pădurea CCIFER” a mobilizat angajați din peste 100 companii, rezultând în 23.000 de copaci plantați și aproximativ 876 t CO2 compensate.
Programul leagă sportul, educația de mediu și împădurirea, cu indicatori clari de impact.
Fundația Pădurea de Mâine – „Pădurea din curtea școlii” a creat mini-păduri Miyawaki în 3 localități în 2024, cu 950 de puieți și peste 100 de elevi implicați.
În 2025, proiectul se extinde cu 1.400 de puieți într-o școală specială din București.
Asociația pentru Mobilitate Socială și Educație Democratică – EcoFashion a implicat 370 de beneficiari direcți, dintre care 350 de elevi, în activități de ecologie, biodiversitate și arii protejate.
Proiectul a inclus 2 acțiuni de ecologizare și ateliere non-formale în Cheile Turzii.
Asociația pentru Mobilitate Socială și Educație Democratică – EcoVentura a creat Grupuri de Acțiune pentru Mediu în școli, implicând 844 de elevi și 21 de profesori.
Au fost realizate peste 40 activități, iar structurile GAM funcționează și după finalizarea finanțării.
DS Smith Recycling România – „Experience Room” transformă depozitul de reciclare din Ștefănești într-un spațiu educațional senzorial.
Peste 500 de vizitatori au participat deja, iar conceptul urmează să fie extins la Timișoara.
Asociația Civic Arieș – „Colț de Pădure” a transformat o grădină școlară de 65 m2 într-un laborator viu de educație ecologică.
Proiectul a implicat 500 de elevi, 50 de tineri mentori și 40 de profesori și părinți.
Asociația Civic Arieș – EcoVibe a implicat 891 de elevi și 15 profesori din Cluj-Napoca, cu două Festivaluri Școlare Verzi și dotarea unei săli de clasă în aer liber.
Proiectul face parte dintr-o strategie educațională pe termen lung.
Asociația Civic Arieș – Arieș EcoEscape a dezvoltat un joc educațional de tip „escape room”, testat cu 135 de tineri și utilizat în 12 sesiuni educaționale.
Instrumentul este replicabil în orice școală, inclusiv în Săptămâna Verde.
Asociația The Da Vinci System – Forest BirdBox a organizat 40 de ateliere în 4 școli, implicând peste 1.000 elevi care au construit 50 de căsuțe pentru păsări din lemn reutilizat.
Proiectul include ghiduri educaționale folosite ulterior de profesori.
Asociația The Da Vinci System – Arieș EcoLab a implicat 1.102 elevi și 49 de profesori în 4 laboratoare EcoTech, folosind 55 de EcoKit-uri Arduino.
20 de elevi au devenit lideri de mediu și au propus 4 politici școlare.
Asociația The Da Vinci System – Laboratorul Ecologic Arieș. În 11 luni, 1.033 de elevi au participat la peste 150 de activități în 3 laboratoare de ecologie complet dotate.
Proiectul a inclus 4 târguri de științe și rețele locale de mentori.
Asociația Environ – „Baterel, Eroul Reciclării” a implicat în 14 ediții 3.000 de școli și 250.000 de copii, colectând aproximativ 520 t de deșeuri.
Programul este un reper național în educația despre DEEE și baterii.
Asociația Ecoteca – Biblioteca de Mediu centralizează peste 5.500 de resurse și are aproximativ 800 vizitatori unici lunar.
Platforma este utilizată de elevi, profesori, autorități și companii pentru alfabetizare ecologică.
World Vision România / PepsiCo – „Vreau în clasa a 9-a” a sprijinit 90 de elevi din mediul rural, cu un buget total de 560.000 USD din 2021.
Din 2025, programul include educație în agricultură sustenabilă și mediu.
Universitatea din București – Geoparcul Țara Hațegului. Rețeaua EduGeoparc a implicat între 2015-2025 15.000 de elevi, 600 de profesori și 400 de voluntari.
Proiectele includ citizen science și educație climatică aplicată.
Asociația Tășuleasa Social – „Ziua Bună pe Via Transilvanica” a mobilizat în 2024 3.400 de persoane, 84 de școli și 151 de grupuri, pe un traseu de aproximativ 1.600 km.
Este cea mai amplă acțiune simultană de ecologizare de pe traseu.
Asociația Potaissa Art – Generația Verde a implicat 634 de elevi și 30 de profesori, modernizând două laboratoare de biologie.
Proiectul lucrează sistematic pe 16 teme de mediu.
Asociația Potaissa Art – EcoEdu a implicat 510 elevi și peste 2.000 de beneficiari indirecți, cu 80% dintre participanți declarând schimbări de comportament.
Proiectul a produs 7 broșuri digitale și peste 40 de materiale media.
Pachamama România – „Fii Parte din Schimbare” a ajuns la aproximativ 8.000 de elevi și profesori în 40 de școli.
Programul este susținut de Roșia Montană Marathon, care generează peste 25.000 euro/localitate/an.
Institutul Bancar Român (IBR) a format peste 1.100 de participanți prin 21 de cursuri ESG, inclusiv certificarea CESGA.
Prin proiectul MiCreS, dezvoltă micro-credite europene în finanțare durabilă.
Șolea Mihai Florin – Volumul „Deșeurile municipale” (2021) a fost tipărit în 500 de exemplare și este utilizat ca suport didactic la UPB.
Introduce indicatori operaționali pentru PAYT și raportare Eurostat.
Asociația Merci Charity Boutique – Economic Empowerment Project a fost implementat în 14 licee, cu 500 de elevi și 20 de profesori.
Proiectul integrează sustenabilitatea și economia circulară în curricula liceală.
EFdeN – European Institute for Sustainability – a dezvoltat TechnoBuild 4.0, proiect câștigător al unui grant de 50.000 euro, cu un pilot implementat într-un liceu tehnologic.
Programul formează competențe pentru construcții durabile.
ADI ECO Buzău 2009 – „Juniorii Reciclării” a implicat 54 de școli, 2.924 de elevi și 463 de profesori, colectând 68,9 t de deșeuri reciclabile.
Proiectul este gândit ca program anual județean.
Școala Gimnazială Orbán Balázs – Proiectele de service learning au implicat peste 1.200 de beneficiari, cu plantări, compostare și ecologizări locale.
Impactul este vizibil în relația școală – comunitate.
Maspex România – „Tedi și prietenii naturii” a implicat 83.800 de copii și 3.844 de cadre didactice în 3 ani, prin materiale educaționale gratuite pentru preșcolari.
SALUBRIS SA – Programul „Educăm, creăm, inovăm și mediul protejăm” a implicat 1.000 de elevi, a colectat peste 2 t de deșeuri și a crescut nivelul de cunoaștere a colectării separate de la 40% la 80%.
Academia Oamenilor de Știință – Almanahul Mediului este publicat anual din 2009 și este folosit ca instrument de alfabetizare ecologică de elevi și studenți.
Imprim Center Total – Univers3D a implicat peste 300 copii în ateliere STEM cu bioplastic PLA, combinând printarea 3D cu educația de mediu.
Bigger Picture – Expoziția interactivă măBUCURcăEȘTI a avut peste 5.000 de vizitatori copii, 52 de școli și peste 150 de profesori, folosind preponderent materiale reciclate.
Școala Gimnazială Nr. 1 Orășeni Deal – „Clubul de Pădure” a implicat 250 de elevi și 50 de părinți, dezvoltând infrastructura educațională „Poteca Teilor”, deschisă publicului.
Excelență în campanii de mediu
Let’s Do It, Romania! – Ziua de Curățenie Națională a devenit din 2025 eveniment oficial prin lege.
Ediția 2025 a mobilizat 270.000 de voluntari și a strâns 427.000 de saci de deșeuri, ducând bilanțul total la 2,9 milioane de participanți și 3,5 milioane de saci colectați din 2009.
Lidl România – Programul „Cu Apele Curate” a finanțat în ediția 2023 13 ONG-uri cu aproape 2 milioane lei, colectând 164.576 kg de deșeuri, dintre care 23.378 kg plastic.
Inițiativele au implicat 26.889 beneficiari direcți și peste 220.000 indirecți, în toate marile bazine hidrografice.
DS Smith Recycling România – „Experience Room” transformă depozitul de reciclare de la Ștefănești într-un spațiu educațional permanent.
În faza pilot, peste 500 de vizitatori din 15 școli au participat, iar 95% au evaluat experiența drept foarte relevantă; proiectul urmează să fie extins la Timișoara.
Asociația pentru Mobilitate Socială și Educație Democratică – EcoFluencer a implicat 1.057 de elevi și a format 25 de profesori, asigurând integrarea educației de mediu în școli.
20 de elevi au devenit creatori de conținut, iar campania digitală a ajuns la peste 10.000 de persoane, cu schimbări măsurabile de comportament.
Asociația Pastel – Programul „Refresh” a ajuns în 2025 la ediția 6.0, cu acțiuni recurente de ecologizare în zone naturale-cheie.
În șase ediții au fost colectate peste 12 tone de deșeuri, cu peste 500 de voluntari implicați și mii de beneficiari indirecți.
Asociația Alucro – Every Can Counts, prezent în 21 de țări, promovează reciclarea dozelor de aluminiu prin artă și educație.
În România, rata de reciclare a crescut de la 35% în 2022 la 74-78% în 2025, cu rezultate superioare în județele unde campaniile sunt recurente.
Federația Băncilor pentru Alimente din România – „Arta de a nu risipi nimic”, derulată la Art Safari în 2025, a combinat arta imersivă cu educația despre risipa alimentară.
Campania a avut peste 2.000 de participanți la vernisaj, 1,3 milioane reach media, 900.000 persoane atinse prin Edenred și 571 chestionare completate.
Asociația ENVIRON – COMUNIDAR, „merindarul urban” al economiei circulare, a fost implementat în 11 comunități și clădiri de birouri, cu 15.000 de vizitatori și 7.500 de obiecte refolosite.
Impactul estimat este de 565 t CO2 evitate, iar modelul este replicabil în companii și cartiere.
Excelență în proiecte de conservare a patrimoniului natural
Asociația Parcul Natural București a transformat Pajiștea Petricani în arie naturală protejată urbană de interes local, cu 5,66 ha.
Au fost inventariate 88 de specii de plante și 224 de specii de faună, dintre care 54 protejate, iar zona deservește peste 100.000 locuitori, cu peste 2.000 de voluntari mobilizați și peste 10.000 de participanți la programe educative.
Asociația pentru Mobilitate Socială și Educație Democratică – „Comorile Arieșului” protejează Cheile Turzii și Cheile Turului prin EcoRedacția, un nucleu de 30 de tineri ecojurnaliști, și Muzeul Biodiversității Arieș, cu peste 200 de specimene salvate și clasificate.
Conținutul produs a ajuns la peste 25.000 de persoane, proiectul fiind aliniat Strategiei UE pentru Biodiversitate 2030.
Asociația Locus – HerculaneProject derulează din 2019 revitalizarea malurilor Cernei în zona promenadei Sissi din Băile Herculane.
Până acum au fost curățați 500 m2 de maluri degradate, creați 1.000 m2 de spațiu verde și plantați 1.480 de arbuști și 3.047 de plante perene autohtone.
Excelență în eficiență energetică
Veolia România a înscris soluția GeoExchange, un sistem geotermal de mică adâncime care poate reduce emisiile de CO2 cu până la 90%, respectiv 100% în combinație cu energia solară.
Implementată în proiecte precum One High District și căminul de vârstnici din Alba Iulia, soluția asigură 80-85% energie regenerabilă și reduce costurile cu energia termică cu peste 50%.
Printmasters XDConnects România monitorizează complet amprenta de carbon din 2020, reducând emisiile de la 4.204 tCO2e (2022) la 2.801 tCO2e (2023).
În 2024, deși capacitatea de producție s-a dublat, emisiile au crescut doar cu 30,2%, compania fiind prima fabrică din Europa care își asumă tranziția la Zero Waste și comunică amprenta de carbon pe fiecare serviciu.
Genesis Property alimentează 100% din portofoliul său cu energie electrică din surse regenerabile și operează peste 1.080 de panouri fotovoltaice, cu o producție anuală de aproximativ 680 MWh.
Măsurile aplicate au redus consumul de energie și emisiile de gaze cu efect de seră cu circa 30%, compania având ca obiectiv emisii operaționale zero până în 2030.
Genesis Biopartner propune un model integrat de conversie a deșeurilor biodegradabile în energie electrică și termică, cu o reducere a emisiilor de peste 80.000 t CO2/an.
Modelul este validat prin certificările ISCC EU și ISCC PLUS și este deja scalat național, cu două stații operaționale, alte două în lansare și plan pentru 10 stații regionale.
GRAPHTEC DESIGN operează din 2023 un Sistem de Management al Energiei, susținut de un parc fotovoltaic de 432 panouri (211,68 kW), cu o producție anuală estimată de 283,86 MWh.
Sistemul acoperă peste 60% din consumul energetic și a redus amprenta de CO2 cu peste 2,3 milioane kg.
Auchan România a instalat peste 18.000 de panouri fotovoltaice (9,1 MW, 10,4 GWh/an), care acoperă aproximativ 20% din consumul energetic al rețelei și evită anual circa 5.800 t CO2.
În 2024, emisiile din energie au scăzut cu 50%, iar cele din transportul de bunuri cu 18%, rezultatele fiind raportate conform CSRD/ESRS și auditate extern.
Excelență în administrația publică
Municipiul Reșița a înscris un pachet integrat de tranziție verde, cu transport public 100% electric (10 autobuze, 13 tramvaie), 7,885 km de piste velo și promenade și un parc fotovoltaic care va produce 10.800 MWh/an pentru transport și clădiri municipale.
Proiectele sunt susținute de consultare publică și bugetare participativă.
Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București – DGASMB a construit o infrastructură de economie circulară socială, cu depozit central și șapte puncte de colectare.
În 2024, au fost valorificate 1.786 tone de bunuri, redistribuite către 8.761 de copii și mii de familii.
Sistemul folosește trasabilitate digitală, indicatori clari și moneda socială „Bucurei”.
Excelență în gestionarea consumului de apă
Beko România gestionează apa pe întreg ciclul de viață al produselor, cu focus pe fabricile din Ulmi și Găești.
La Ulmi, 80% din apă este reutilizată, iar la Găești consumul a scăzut cu peste 70% față de 2015.
Țintele pentru 2030 sunt -68% la Găești și -45% la Ulmi.
În 2024, au fost colectate peste 14.000 t DEEE.
HEINEKEN monitorizează consumul de apă în timp real prin platforma BCS și a obținut certificarea Effective.
În ultimul an, consumul total de apă a scăzut cu 12,8%, iar apele uzate sunt tratate conform NTPA 002, cu raportare transparentă.
Excelență în transportul sustenabil
PepsiCo a introdus în 2024 primul camion electric Volvo FM Electric din flota sa europeană în România, folosit la fabrica din Popești-Leordeni.
Vehiculul (540 kWh, autonomie până la 300 km) este alimentat prin 18 stații proprii de încărcare și reduce emisiile cu circa 65 t CO2/an.
90% din flota de vânzări este hibridă, iar optimizarea rutelor a dus la -50% emisii din transport față de 2022.
DHL România implementează programul GoGreen și ținta Mission 2050 – zero emisii nete, cu monitorizare detaliată a CO2, flotei și clădirilor.
Flota include vehicule Euro 6, hibride și electrice, iar livrările sunt susținute de lockere și e-mobility.
Compania a raportat zero penalități de mediu în 2023-2025 și utilizează, prin GoGreen Plus, combustibil aviatic sustenabil (SAF).
Blue operează mobilitate urbană 100% electrică, cu peste 95% dintre curse fără emisii.
Flota proprie de 250 de mașini electrice evită anual aproximativ 2.740 t CO2, iar alocarea curselor în proximitate reduce kilometrii parcurși inutil.
Platforma a avut peste 300.000 de utilizatori.
RouteMix integrează transport public, micromobilitate și carpooling într-o platformă unică.
Algoritmii AI prioritizează rute cu impact climatic redus și pot calcula CO2 evitat, oferind date utile administrațiilor locale.
Fără flotă proprie, platforma accelerează decarbonizarea prin integrarea soluțiilor existente.
VEZI AICI RAPORTUL GALEI GREEN REPORT – SCÂNTEIA LUI PROMETEU.
CITIȚI ȘI:
Gala Green Report 2025: câștigătorii „Oscarului de mediu” din România



