„Mi-a venit să duc vacile în fața excavatoarelor!” Cazul fermierului din Vrancea care a pierdut una dintre cele mai mari ferme ecologice din România, sacrificată pe altarul Autostrăzii A7, este o poveste reală. O poveste despre lipsă de viziune, indiferență instituțională și o luptă solitară pentru dreptate.
În comuna Țifești din județul Vrancea, Vasile Macovei a construit, cu munca unei vieți, una dintre cele mai mari ferme ecologice din România. Adică: peste 550 de hectare cultivate responsabil, 833 de vaci crescute după standarde bio, lanț complet de producție – de la grâu și cereale până la lapte certificat.
Ferma, ridicată pe fonduri europene și efort personal, a fost premiată internațional.
Totul a fost distrus, și la propriu și la figurat: traseul Autostrăzii A7 – proiectată fără o minimă atenție la realitatea din teren – a fost trasat exact prin inima exploatației.
Un proiect ignorat de hărți. O fermă „inexistentă” în actele proiectanților
Când buldozerele au intrat pe teren, Macovei nu era doar un fermier afectat. Era, în ochii autorităților, un nimeni. În documentele oficiale, ferma nici nu figura. Erau menționați doar doi proprietari, persoane fizice – cei doi soți Macovei. Actele nu recunoșteau deloc exploatația agricolă. Pentru proiectele de infrastructură în virtutea interesului public major, statul român se poate folosi de dreptul de expropiere cu acordarea unor despăgubiri, aspecte reglementate de Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, județean şi local.
În acest caz însă, Autostrada A7 a fost proiectată astfel încât să treacă prin mijlocul fermei de vaci a familiei Macovei, dar aceasta nu a fost recunoscută și statul român prin CNAIR a prevăzut despăgubiri doar pentru persoanele fizice, respectiv cei doi soți.
Lucrările la autostradă au determinat organismele de certificare să retragă imediat statutul ecologic al exploatației, iar în lipsa acestei certificări, fermierul a pierdut contracte importante, ajungând să contracteze credite și să pună ipotecă pe proprietăți pentru a menține afacerea măcar la nivel convențional.
CNAIR a oferit inițial o sumă ridicolă: sub 50.000 de euro pentru o afacere evaluată ulterior de experți judiciari la peste 28 de milioane de euro.
Presa națională a prezentat cazul ca un mare succes cu un deznodământ formidabil – respectiv despăgubiri record de 12,5 milioane de euro. Pentru că nu a fost auzit de autorități, Vasile Macovei a acționat în judecată statul român și după doi ani de expertize și judecată a primit inițial o sentință favorabilă cu despăgubiri de 14,6 milioane euro, ulterior însă, la apel, completul de la Curtea de Apel Galați a stabilit ca suma finală să fie 12,5 milioane euro.
În realitate, conform expertizei de la dosar, investițiile realizate și daunele provocate se ridică la aproape dublul sumei stabilită de instanță.
„Am vrut să duc vacile în fața excavatoarelor. Așa m-au făcut să simt: că tot ce am construit nu există. Că vacile, pământul, laptele, angajații și munca noastră nu contează”, spune Macovei, cu un calm resemnat care maschează furia și deznădejdea.
Înainte de calvarul din instanțele de judecată, fermierul Vasile Macovei s-a luptat cu toate puterile să demonstreze că ferma sa există pe traseul Autostrăzii A7 și că este acolo dinainte de proiect.
Fără niciun rezultat însă.
Un lanț al pierderii: certificare anulată, contracte rupte, datorii adunate
Odată cu începerea lucrărilor, ferma a pierdut certificarea ecologică – iar asta a fost doar începutul dezastrului.
Contractele încheiate cu parteneri care cereau produse bio au fost anulate, iar veniturile s-au prăbușit.
Pentru a menține afacerea în viață, Macovei a fost nevoit să facă împrumuturi, să ipotecheze terenuri și să reducă personalul. Din cei peste 30 de angajați, astăzi au mai rămas 28. Dar ferma funcționează acum la nivel convențional, fără certificarea care o diferenția pe piață.
„Am devenit din fermier, văcar la loc. Nu pentru că n-aș iubi animalele, ci pentru că sistemul m-a redus la supraviețuire.”
Vasile Macovei spune că el este de acord că trebuie să se facă proiecte de infrastructură mare și că țara are nevoie de autostrăzi. Dar nu înțelege de ce au ales proiectanții să ignore existența fermei în loc să găsească o soluție pentru ca daunele să fie cât mai mici. Știau dar nu au vrut să vadă.
Justiția i-a dat dreptate: cea mai mare despăgubire pentru o expropriere în România
După trei ani de procese, Curtea de Apel Galați a stabilit: statul român trebuie să plătească 12,5 milioane de euro despăgubire. Despăgubirea este una dintre cele mai mari sume acordate vreodată în România pentru un caz de expropriere legat de infrastructură.
Instanța a recunoscut însă doar parțial pagubele reale, decise pe baza unor expertize independente.
Decizia este definitivă și executorie – iar statul are maximum 90 de zile, până la finalul lunii august 2025, să achite suma prin Ministerul Finanțelor.
„E o reparație parțială. Banii nu acoperă tot, dar măcar am dovada că n-am fost nebun. Ferma a existat. A contat. Chiar dacă ei au spus că nu există,” spune fermierul.
În ceea ce privește proiectul autostrăzii, faptul că nu indică prezenţa fermei, teoretic .cel puțin, s-ar putea pune și problema falsului în acte și uzului de fals, care sunt pedepsite de lege.
Din punct de vedere civil, s-au adus niște daune statului și ar trebui ca autoritățile, în speță CNAIR și Ministerul Transporturilor, să ia masuri înspre cei responsabili.
Avocatul Cosmin Monac: „A fost un domino financiar care i-a pus viața în pericol economic”
Reprezentantul legal al fermierului, avocatul Cosmin Monac, confirmă: „Macovei nu s-a opus autostrăzii. Din contră, a vrut să colaboreze.”
„A trimis adrese, a cerut întâlniri, a propus variante de deviere cu impact minim. N-a fost ascultat. În final, singura cale a fost instanța. Până la sentință, a trecut printr-un domino financiar extrem – contracte pierdute, datorii, ipoteci. Și totul pentru că cineva a desenat o autostradă fără să verifice ce e pe teren.”
Birocrație fără empatie
Macovei spune că a fost la toate instituțiile posibile – de la CNAIR la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Petre Daea, pe când era ministru, a vizitat de două ori (!) ferma, recunoscând că este un exemplu de bune practici.
Însă nici asta n-a schimbat nimic. Firma de proiectare a preferat să declare că ferma nu există, decât să modifice traseul câțiva metri.
„Îmi e clar că interesele au fost altele. Nu pot să accept că e vorba doar de incompetență, spune fermierul.
„Când ai un model de fermă premiat în Europa și îl tai cu lama excavatorului în două, fără să discuți, nu e o greșeală. E dispreț și un interes anume, parcă au vrut special să mă distrugă.”
Ce urmează?
Deși decizia e definitivă, CNAIR a transmis doar un răspuns sec: că va întreprinde „toate diligențele” pentru achitarea banilor.
Între timp, Macovei se gândește serios să apeleze la un executor pentru a pune în aplicare sentința.
Pentru că este un român responsabil, Vasile Macovei a propus statului, recte CNAIR, să se facă plățile direct fără să pună sentința în executare printr-un executor judecătoresc, care ar încasa și el un comision suplimentar de 5-7%.
Deci, dacă Viorel Macovei ar apela la un executor judecătoresc pentru a recupera cei 12,5 milioane de euro, costul suplimentar s-ar situa între 700.000 și 850.000 de euro, bani care tot din bugetul public ar urma să fie achitați.
Macovei nu și-a dorit asta, pentru că și executorul ia comision din bani publici. Dar spune că nu mai are de ales: „Trebuie să scap de faliment”.
Familia Macovei ia în calcul să reconstruiască o nouă fermă ecologică, într-un alt județ. Visează la reluarea lanțului bio, la standardele care i-au adus recunoaștere europeană.
Fermierul speră că va putea reinvesti o parte din despăgubire și accesa din nou fonduri europene.
Însă este foarte greu să găsești suprafețe de așa de mari dimensiuni și pe care se poate practica o agricultură ecologică.
