Pe data de 30 aprilie, România a fost condamnată la Curtea Europeană de Justiție pentru ” depășire sistematică și persistentă a valorilor‑limită pentru microparticule (PM10) în zona RO32101 (București, România)” (1). Sfidând situația, autoritățile locale sprijină elaborarea și aprobarea de planuri de urbanism care vor distruge zeci de ha de spații verzi.
Contribuția spațiilor verzi la reglarea calității aerului este evidentă. Arborii, iarba, vegetația lacustră, luciul de apă, grădinile, ne filtrează aerul și-l împrospătează, făcându-ne viața mai sănătoasă și mai bună. Cel mai bun răspuns la valori ridicate ale poluării este restricționarea traficului și extinderea spațiilor verzi. Această strategie a fost aplicată pe rând de marile orașe europene iar efectele sunt evidente. Investiția în „infrastructura verde-albastra” nu este numai sănătoasă, este și profitabilă. Orașele verzi sunt mult mai atragătoare pentru oameni și asta pentru că arborii, parcurile și grădinile ne fac să ne simțim bine contribuind direct la o viață mai bună.
Carantina din ultimele două luni ne-a dovedit cât de mare nevoie avem de spații verzi, aglomerarea din parcuri de pe 15 mai confirmând valoarea acestora. Este inutil să dovedim contribuția spațiilor verzi la bunăstarea comunității, putem doar măsura cum și cât contribuie, pentru a le proiecta, dezvolta și oferi cât mai mult bine oamenilor. Acesta este trendul global.
În ciuda condamnării Curții Europene de Justiție, autoritățile orașului nu numai că nu sunt alarmate (n-am văzut nicio poziție din partea PMB sau a celor de sector), dar par chiar să încurajeze actuala stare de fapt. Bunăoară, Planurile de Urbanism Zonal (PUZ), „coordonatoare”, care se realizează pentru fiecare sector în parte, sub oblăduirea atentă a primarilor. Aprobarea lor de către consilile locale ar lăsa Bucureștiul fără zeci de ha de spații verzi. La Sectorul 2, aprox 30 de ha de spațiu verde din zona Lacurilor Floreasca, Tei și Plumbuita se transformă în zone construibile. La Sectorul 1 se vorbește chiar despre desființarea regimului de protecție (monument istoric) al Parcului Herăstrău (Mihai I) și de posibilitatea construcțiiilor de până la 50% pe spațiile private ale parcului. Pădurea Băneasa și proximitățile sunt și ele vizate de buldozerele celor care realizează PUZ-ul Sectorului 1. La Sectorul 4 asteptăm cu înfrigurare definitivarea PUZ Parcul Natural Văcărești, singura arie protejată urbană a Bucureștiului.
Dacă spațiile verzi neamenajate urmează să fie înlocuite de clădiri de birouri și de apartamente, asta nu înseamnă că cele amenajate o duc mai bine. Parcurile Bucureștiului gem de chioșcuri, restaurante, terase, târguri și tot felul de „inițiative” care le transformă încet dar sigur în bâlciuri urbane. Lucrările publice (asfaltări, betonări, pietruiri etc) mușcă puțin câte puțin din rădăcinile arborilor care, dacă nu se usucă definitiv din această cauză, vor sucomba toaletați la primăvară. Parcul Herăstrău (Mihai I) este exemplul trist la acest capitol. Zeci de terase și chioșcuri ocupă abuziv spațiul verde, funcționând ilegal sau cu autorizații primite pentru altfel de activități decât pentru cele de alimentație publică (2). O recunoaște chiar vice-primarul Capitalei care recent a declarat că de 30 de ani unele terase din Herăstrău funcționează ilegal, pe bază de șpagă (3). Se sesizează vreun procuror?
Respirăm aer toxic care ne îmbolnăvește. Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică, bucureștenii trăiesc cu patru ani mai puțin din cauza poluării aerului (4). Privind la tratamentul spațiilor verzi din oraș nu pot să nu consider autoritățile locale ca fiind principalii complici în acestă criză sanitară care se adaugă pandemiei Covid – 19 și care poate avea consecințe la fel de grave ca aceasta.
DESPRE AUTOR: DAN BĂRBULESCU
Dan Bărbulescu este director și membru fondator al Asociației Parcul Natural Văcărești, cu o experiență de 15 ani în proiecte de protecția mediului, bună guvernare și comunicare. A absolvit un program de master la Queen Mary, University of London, studiind politica Uniunii Europene pentru managementul apelor. Actualmente este parte al unui program de doctorat în cadrul Universității București, Facultatea de Biologie, Școala Doctorală de Ecologie, studiind serviciile produse de infrastructura verde – albastră urbană.