La conferința Green Report – Economie circulară. De la inovații tehnologice la managementul DEEE-urilor, autoritățile și industria au discutat despre stadiul implementării centrelor de colectare cu aport voluntar (CAV). România trebuia să finanțeze 575 de astfel de centre prin PNRR, dar doar 230 – 250 vor fi gata până la finalul anului, potrivit secretarului de stat Raul Pop. Lipsa de implicare a primăriilor, neeligibilitatea costurilor de operare și incoerența legislativă pun în pericol o infrastructură considerată esențială pentru tranziția la economia circulară.
România riscă să finalizeze doar jumătate dintre centrele de colectare cu aport voluntar (CAV) asumate prin PNRR.
Secretarul de stat Raul Pop a explicat ritmul lent:
„Trebuia să finanțăm 575 de centre și vom reuși cu greu 230-250. Primăriile nu le-au făcut suficient de repede”, a declarat Pop.
Acesta a subliniat că lipsa de prioritate este o problemă de sistem.
Pop a spus că administrațiile locale ar trebui să devină actori activi în colectarea deșeurilor.
„În principiu ar trebui ca fiecare primărie să aibă un CAV, să facă debarasări de la cetățeni de acasă, să plătească contribuții mai mari dacă trimite mai mult la groapă decât la reciclat. Dar asta doar dacă se acceptă din punctul de vedere al politicii guvernamentale.”
Primele CAV-uri – un precedent, nu o performanță
Primele centre de colectare abia încep să funcționeze, dar, potrivit lui Pop, ele vor crea doar precedentul pentru o rețea națională.
„CAV-urile sunt un punct de colectare pentru echipamente electrice, inclusiv pentru cele cu conținut periculos. În momentul în care va intra în funcțiune primul val de CAV-uri va crea doar precedente nu performanță.”
În acest moment, sunt funcționale doar câteva centre în fiecare județ.
„Există patru-cinci CAV-uri în fiecare județ. Ar trebui să avem cel puțin 3.200 dacă nu includem satele, ci doar comunele.”
Pop a subliniat rolul de „semnal” al deschiderilor din acest an:
„CAV-urile care intră acum, și din fericire intră spre finalul anului, când sarcina financiară pe primării va fi mai mică decât dacă îi dădeau drumul în ianuarie, sunt un semnal foarte puternic în piață. Aveți grijă că dacă le băgați în priză, astea consumă, deci va fi nevoie de bani. Asta este vârsta fenomenului.”
Multe administrații abia învață cum să gestioneze noile puncte.
Secretarul de stat a arătat unde se află astăzi majoritatea UAT-urilor, la nivel operațional și bugetar:
„Acum primăriile sunt în faza în care învață cum se folosesc, cât costă. Dacă este sau nu nevoie de o rectificare bugetară sau îl pun pe bugetul anului viitor. Pentru că anul ăsta și-au dat seama că au nevoie de doi angajați și să plătească utilitățile. Toate aceste fenomene înseamnă câțiva ani.”
Acesta a descris și logica de contagiune instituțională pe care mizează:
„CAV-urile vor crea un precedent și o așteptare de la cei care nu au CAV-uri să aibă și ei, cu condiția să ceară de la primărie.”
Inițiative private – antecedente rapide, dar fără scalare
Raul Pop a separat clar dinamica din privat:
„Pe de altă parte, în zona privată, lucrurile s-au mișcat mai repede și avem antecedente CAV-uri făcute privat chiar înainte de PNRR în 2-3-5 orașe, de unde se pot trage niște concluzii, dar care nu au avut capacitatea de scalare.”
Aceste inițiative au arătat că modelul poate funcționa în condiții punctuale, însă extinderea la scară națională ține de politici publice și de capacitatea financiară a UAT-urilor.
În sectorul public – dependența de voința primarilor
Exemplul despre „Cenușăreasa Bugetului Local” dat de Raul Pop:
„Ceea ce se întâmplă în România este că aceste inițiative sunt foarte dependente de cheful primarului: cine a vrut le-a făcut. și mai este situația în care primarul care a făcut CAV-ul nu mai este primar și atunci CAV-ul ajunge o Cenușăreasă a bugetului local și s-ar putea chiar să dispară.”
Această volatilitate politică afectează operarea constantă, planificarea personalului și menținerea serviciilor pentru populație.
Centrele pentru DEEE vor fi integrate în rețeaua CAV-urilor
Secretarul de stat a confirmat integrarea centrelelor pentru colectarea și repararea echipamentelor electrice (DEEE) în viitoarea rețea națională de CAV-uri.
Aceasta ar permite colectarea separată a echipamentelor cu conținut periculos și pregătirea lor pentru reutilizare.
Totuși, Pop a avertizat că finanțarea acestor centre va fi dificilă.
„Singura observație este că pe linia de finanțare nu a fost acceptabil din partea Comisiei când s-a negociat PNRR-ul acoperirea cheltuielilor de funcționare, care trebuie să cadă în sarcina autorităților locale.”
Consecința bugetară se vede deja la nivel local:
„Foarte multe primării nici nu și-au prevăzut în buget costurile de operare, tocmai pentru că își spuneau că nu știu dacă o să intre lucrarea anul viitor.”
Cererea pentru servicii – există, dar infrastructura rămâne în urmă
Raul Pop a subliniat că succesul centrelor de colectare depinde de cererea reală pentru astfel de servicii.
„O chestiune comercială ca asta presupune și venituri. Trebuie să ai cerere pentru asta și nu cred că, deocamdată, nu este suficientă cerere, cu niște excepții.”
Oficialul a arătat că interesul există deja, însă lipsa infrastructurii și a capacității administrative împiedică valorificarea acestei cereri la scară națională.
Alexandra Ghenea (PRO DEEE): DEEE-urile trebuie colectate întregi
Directorul executiv al Coaliției PRO DEEE, Alexandra Ghenea, a legat funcționalitatea CAV-urilor de principiile economiei circulare:
„OUG 5 ne spune clar că aceste DEEE care urmează să fie colectate trebuie să fie întregi pentru că primul lucru care trebuie făcut este să fie pregătit pentru utilizare. Așa spune piramida deșeurilor, asta spune economia circulară.”
Aceasta a subliniat că obstacolele juridice frânează pregătirea pentru reutilizare:
„Din păcate, la noi în țară nu se face pregătire pentru reutilizare pentru că avem o lege care este interpretabilă.”
Ghenea a amintit cadrul de politici, dar și blocajele de guvernanță:
„În Planul de Acțiune pentru Economie Circulară, care este acum în implementare și este coordonat de Ministerul Economiei, avem tot felul de discuții. Din păcate, discuțiile diferă de la o întâlnire la alta și sunt reluate pentru că nu sunt aceleași persoane în acest grup de lucru. (…) Important este că acolo discutăm despre transpunerea directivei, de niște modificări legislative, într-adevăr sunt atinse toate, dar implementarea, ca de obicei, ne dă bătăi de cap.”
Finanțarea operațională – semnal de alarmă din industrie
Constantin Damov, co-fondatorul Green Group, a pus reflectorul pe sustenabilitatea financiară:
„Toate aceste acțiuni care consumă bani – și sunt bani care vin gratis – ar trebui să vadă operarea ca este pregătită. Pentru că eu și alții vedem că în perioada următoare nu există buget, nu există banii pentru a opera în mod corespunzător, pentru că primăriile nu au bugete, deci o să vorbim despre o subfinanțare.”
Acesta a extins critica la logica de „grant-first”:
„Cred că nici AFM, și niciun vreun minister de la noi când este vorba de nesațul ăsta de a atrage niște bani, care sunt gratis, nu se gândesc la consecințe.
Toate aceste modele create pe entuziasm nu sunt bancabile. Ele ar trebui să treacă un test, să vedem dacă banca ar finanța așa ceva.
Și banca o să spună: aici e gaură, aici e gaură, aici e gaură. Niciodată nu s-a făcut o evaluare de către o bancă comercială.”
Concluzia lui Damov despre condiția esențială:
„De aceea cei din privat or să facă aceste lucruri atunci când modelul este bancabil – aduce profit, se susține economic – pentru că altcumva aruncăm bani și nu suntem în stare să susținem ce am creat.”
CAV-urile pot ajuta, dacă sunt ancorate în realitate
Chiar și așa, Damov nu respinge conceptul:
„În Europa discutăm despre niște lucruri. În România ar trebui să găsim soluțiile care să ne ajute, care să ne scadă costurile și să ne creeze niște avantaje. (…) Și dacă merge treaba bine, să știți, aici e bună ideea cu CAV-urile. S-ar putea să crească câteva procente.”
Mesajul converge cu cel al lui Raul Pop: infrastructura este necesară, dar succesul ei depinde de cerere, de politici coerente și de bugete de operare previzibile.
CITIȚI ȘI:
Conferința Green Report: investițiile planificate vs. realitatea pieței reciclării
Conferința Green Report: „Suntem gata să schimbăm, vă invit sa contribuiți!” – Raul Pop
Podcastul Green Report: Nicu Ștefănuță – „Politica verde nu e ideologie, e economie”
