În podcastul Green Report – „Când ecologia întâlnește economia”, vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, explică modul în care tranziția verde poate aduce dezvoltare economică, independență energetică și o calitate mai bună a vieții. Discuția a vizat relevanța temelor verzi într-o Europă marcată de crize economice, politice și de securitate.
Vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, a subliniat că ecologismul nu și-a pierdut atractivitatea, însă trebuie adaptat la realitățile actuale.
„Consider că e foarte sexy și va rămâne sexy pe termen lung. Chestia este că trebuie să te și adaptezi la timpuri”, a spus acesta.
Oficialul european a explicat că noul ecologism nu mai poate fi redus la imaginea militantului care se leagă de copaci, ci trebuie să se concentreze pe nevoile concrete ale oamenilor.
„Temele sociale sunt primordiale: locuințele, orașele îmbâcsite, transportul. Ecologismul trebuie tradus în ce îl doare pe om”, a adăugat Ștefănuță.
Acesta a adăugat că nevoile de bază trebuie satisfăcute înaintea celor superioare, de confort.
„Trebuie să ne uităm la care sunt nevoile principale ale oamenilor până să ajungem la zona de confort. Traducem corect mediul atunci când arătăm că se pot face și bani, că oamenii pot câștiga din asta, pot avea salarii mai bune, o viață mai lungă și mai bună.”
Europarlamentarul a punctat că beneficiile economice și sociale ale politicilor verzi sunt rar contabilizate.
„Bucureștenii trăiesc cu 10 ani mai puțin decât madrilenii și nimeni nu calculează ce înseamnă asta”, a mai spus acesta, adăugând un exemplu personal:
„De ce să aștept ca părinții mei să moară acum, la 70 și ceva de ani, în loc să mă bucur de ei și copiii mei să se bucure de bunici încă 10 ani, cum e media europeană? Noi cu ce plătim toată viața asta pierdută, timpul în trafic, poluarea inspirată?”
Dincolo de ideologie: economia verde, o sursă reală de creștere
Pentru vicepreședintele Parlamentului European, tranziția verde nu înseamnă doar costuri, ci și oportunități economice concrete.
„Se pot face și bani mulți. Noi suntem fraieri când nu facem bani din tranziția verde, din economia verde”, a spus Nicu Ștefănuță, subliniind că sustenabilitatea nu este o povară, ci o șansă de dezvoltare.
Acesta a explicat că, în ciuda rezistenței și a discursurilor critice, instituțiile europene continuă direcția de electrificare și inovație.
„Comisia Europeană, cu tot ce s-a întâmplat, merge în continuare pe electric, cu toată bombăneala. Lumea trebuie să gândească spre viitor”, a precizat acesta.
Ștefănuță a vorbit și despre necesitatea regândirii industriilor în contextul limitelor resurselor naturale.
„Care-i următorul pas în industrie? Cu ce vom ajunge? Ce putem recicla? Dacă nu mai avem metale rare ca să facem calculatoare sau telefoane, de unde le luăm? Nu cumva prin economia circulară?”, a întrebat retoric.
Acesta a remarcat că în România există deja exemple de antreprenori care demonstrează potențialul economic al economiei circulare.
„Sunt câțiva care fac bani serioși și în România, din economia circulară. Bineînțeles, mă gândesc la domnul Damov, super cunoscut, dar sunt și alții. Damov îi crește și pe alții și e foarte important că se întâmplă asta”, a spus Ștefănuță.
Tranziția verde, între cost politic și oportunitate economică
În cadrul discuției, s-a vorbit despre una dintre cele mai sensibile teme ale momentului: modul în care politicienii percep ecologia.
În continuare, tranziția verde este prezentată adesea ca un cost, nu ca o investiție în viitor.
Această percepție arată cât de departe rămâne mediul de centrul deciziei politice.
În loc să fie privită ca o șansă de modernizare și creștere, sustenabilitatea este tratată ca o povară electorală și bugetară.
Potrivit lui Nicu Ștefănuță, această percepție se datorează în mare parte lipsei de curaj politic.
„Se datorează și politicienilor fricoși din țara asta și din Europa”, a spus acesta, explicând că un lider adevărat trebuie să aibă capacitatea de a-și asuma tranziția verde, nu de a o amâna.
„A fi politician clasic, fricos, înseamnă să spui Doamne, vai, se prăvăle nu știu ce peste noi și să nu ai curajul să înveți omul și să-i zici: facem asta, asta, asta. S-ar putea ca un an, doi să ne coste, dar după aia suntem lideri mondiali”, a detaliat europarlamentarul.
Ștefănuță a avertizat că Europa riscă să rămână în urmă în competiția globală pentru tehnologiile viitorului.
„Acum rămânem de căruță, ne-o ia China în față la producerea de mașini electrice și de orice tehnologie nouă. Noi zicem că poluează chinezii, dar uităm că inovează și bagă mulți bani”, a punctat acesta.
El a criticat și discursul politic bazat pe frică și dezinformare, preferând o comunicare onestă despre realitatea competiției globale.
„Nu-mi place politica asta retrogradă care prostește oamenii, care minte oamenii. Prefer să le zicem adevărul în față”, a spus Ștefănuță.
În opinia sa, adevărul este că lupta pentru mediu nu este doar morală, ci și geopolitică.
„Este o competiție internațională, iar Europa trebuie să-și găsească locul și partea asta de inovare. Schimbările climatice nu sunt numai la noi. Le simt și chinezii. Dar ei nu recunosc mereu impactul și se confruntă deja cu scăderea natalității. Până în 2100, China va ajunge la o natalitate mai mică decât Europa”, a subliniat vicepreședintele Parlamentului European.
„Politica verde nu e ideologie, e economie”
În dezbaterea despre viitorul ecologismului european, Nicu Ștefănuță a respins ferm eticheta de „ideologie progresistă” aplicată politicilor de mediu.
Potrivit acestuia:
„Tranziția verde este o chestiune de strategie economică și de securitate, nu de doctrină politică.”
„Nu este o ideologie, cum spun unii că ar fi o ideologie sexo-marxistă sau o invenție a verzilor. Este o chestiune de business și de economie”, a explicat vicepreședintele Parlamentului European.
Ștefănuță a subliniat că tranziția verde este, de fapt, o cale de a reduce dependența Europei de regimurile autoritare care controlează resursele energetice.
„Nu mai putem depinde de gazul rusesc și de toți dictatorii. Am ajuns să fim drăguți cu unii din Azerbaidjan, doar ca să luăm petrol și gaze. Nu asta e calea”, a spus acesta.
Europarlamentarul a dat exemplul Republicii Moldova, care a început să își diversifice sursele de energie pentru a-și asigura independența.
„Calea este cum a făcut Moldova: să reduci dependența de tartorul tău. Nu poți să ceri clemență de la tartorul tău. Trebuie să te eliberezi singur”, a punctat Ștefănuță.
Referindu-se la rolul României, europarlamentarul a spus că țara are resurse și finanțare pentru a accelera tranziția, dar îi lipsește voința politică.
„Tot vorbim de o sută de mii de ori despre minerit și cărbune, dar mai bine am investi banii ăia în regenerabile – hidro, eolian, solar, tot ce înseamnă lucruri noi. Acum avem banii ăștia de la Uniunea Europeană, dar nu suntem în stare să evoluăm”, a subliniat Ștefănuță.
Discuția a vizat și incapacitatea autorităților române de a valorifica fondurile europene disponibile prin PNRR.
Deși România dispune de finanțare consistentă pentru tranziția verde, o mare parte a acestor sume nu este accesată.
Jumătate dintre fondurile destinate mediului și energiei riscă să fie pierdute, o problemă care arată lipsa de viziune și de coordonare în implementarea proiectelor de mediu.
„Am pierdut deja o treime din aceste fonduri și cine știe cât vom mai pierde, că mai avem doar un an. Mai ales pe programele de mediu, care erau foarte bune”, a avertizat Ștefănuță.
El a dat drept exemplu investițiile în eficiență energetică.
„De ce ne plângem de nota de plată și vorbim mereu despre prețuri plafonate sau liberalizare, în loc să izolăm casele? Dacă dai 15 milioane pe gaz, nu cred că-ți convine ca jumătate să se ducă pe aerul din București”, a spus el, referindu-se la pierderile energetice din locuințele neizolate.
Pentru Ștefănuță, lipsa de acțiune este strict politică.
„Politic, ne e frică să ne asumăm lucrări mari. Politic, preferăm să dăm vina pe ideologii și să zicem că sexo-marxiștii atacă, în loc să spunem, fraților, asta-i soluția: investim acum, strângem cureaua doi-trei ani, iar apoi nu mai plătim 15 milioane pe gaz”, a concluzionat vicepreședintele Parlamentului European.
Comunicarea și percepția publică asupra politicilor verzi
Populația rămâne, în mare parte, pragmatică. Atitudinea față de măsurile verzi se schimbă când oamenii văd beneficii concrete în portofel.
Vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, a spus că multe segmente sociale sunt conservatoare, dar reacționează la avantaje economice evidente.
„Părinții mei sunt mega-conservatori. Eu nu sunt copil de progresiști”,
a spus acesta.
Ștefănuță a dat exemplul panourilor fotovoltaice instalate pe case: odată ce văd economii la factură, dorința de a adopta tehnologia crește.
„De când și-au pus panouri pe casă sunt așa de entuziasmați. Vor să se înscrie ca prosumatori, să-i dea și lui frate-miu’ energie, dacă se poate”, a explicat Ștefănuță.
Acesta a punctat că pentru multe familii, motivația e simplă: reducerea facturii.
Pe scurt, comunicarea trebuie să arate limpede beneficiul individual: economii, confort, sănătate.
În plus soluțiile bazate pe alternative, nu interdicții sunt cele mai eficiente.
„Eu înțeleg omul. Dacă are o centrală de apartament și zice ‘Aoleu, îmi iau ăștia centrala?’, trebuie să-i oferi alternative și soluții. Nu poți să mergi așa brutal cu orice”, a spus acesta.
Ștefănuță a adăugat că tranzițiile reușite se construiesc pe programe clare și sprijin financiar, nu pe impuneri grăbite.
Acesta a dat exemplul ministrului verde al economiei din Germania, Robert Habeck, care „și-a pierdut mandatul, deși era cel mai popular politician din Germania”, din cauza planului de introducere a pompelor de căldură.
„A vrut să introducă un sistem de pompe de încălzire, o măsură ambițioasă și necesară, dar a devenit o țintă politică. Pe ideologie, pe discursul anti-verzi, a fost doborât politic”, a spus europarlamentarul.
În opinia lui Nicu Ștefănuță, măsura era corectă, însă lipsa unui plan de investiții care să susțină populația a dus la eșecul politic al proiectului.
„Cred că avea dreptate. Dacă programul ar fi fost însoțit de investiții serioase, prin care să plătească aceste sisteme, ar fi fost perceput altfel”, a explicat Ștefănuță.
CITIȚI ȘI:
Podcast Green Report: Fonduri de mediu pierdute și proiecte întârziate
PODCAST | Sărăcia energetică în România: întrerupem lumina sau sistemul?
Podcast Green Report | Poluarea aerului crește internările în spitale
