La conferința Green Report „Economie Circulară. De la inovații tehnologice la managementul DEEE-urilor”, industria și autoritățile au discutat despre schimbarea standardelor europene de reciclare și despre modul în care România își poate adapta practicile la noile cerințe. Participanții au avertizat că investițiile din PNRR nu vor avea efect dacă nu sunt însoțite de performanță reală și piețe funcționale pentru materialele reciclate.
Discuția despre fabricile de reciclare finanțate prin PNRR a fost deschisă de moderatoarea conferinței, Raluca Fișer, care a ridicat întrebări privind viabilitatea și managementul acestor investiții în contextul schimbării standardelor europene.
„Sunt 29 de fabrici de reciclare finanțate prin PNRR. Se schimbă anul viitor standardul privind reciclarea. În ce măsură s-au luat în considerare aceste noi standarde la momentul în care s-au dat banii? Iar dacă avem jucători în industrie care și-au dovedit incapacitatea de management, cum e posibil să mai existe într-o piață de acest gen și să primească bani?”, a întrebat Fișer.
Discuția are loc pe fundalul unei situații mai ample.
La nivel european, rata medie de circularitate a materialelor este de 11,8%, în timp ce România se află la doar 1,4%,
potrivit Eurostat, una dintre cele mai scăzute din Uniune.
Prin această întrebare, Fișer a deschis una dintre cele mai tensionate teme ale conferinței: diferența dintre investițiile planificate și realitatea pieței de reciclare din România, aflată încă departe de standardele europene de performanță.
„Standardele aduc progres”
Cofondatorul Green Group, Constantin Damov, a explicat că schimbarea standardelor de reciclare va separa performanța reală de cea declarată.
„Standardele aduc progres. Pe vremuri scoteau dinți și frizerii, astăzi trebuie să ai un laborator bine pus la punct. La fel e și în reciclare – nu mai e suficient să spui că tratezi deșeuri, trebuie să dovedești cât recuperezi din ele.”
Acesta a explicat că o parte dintre fabricile existente raportează reciclare doar pe baza recuperării metalelor, fără valorificarea completă a componentelor.
„Avem un frigider, l-am jupuit de tablă și spunem că l-am reciclat. Recuperăm 15% și restul ajunge la groapă.”
Damov a spus că viitoarele standarde europene trebuie să definească clar pragurile de eficiență.
„Reciclator este cel care extrage minimum 60, 70 sau 80% din materiale. Noi obținem astăzi peste 98%. E greu să te lupți cu cineva care face 15%.”
Acesta a numit aceste practici „ecodumping” și a avertizat că ele afectează competiția corectă.
„De la ecodumping la groapa de gunoi mai e un pas”, a concluzionat Damov.
Ținte ambițioase, piață blocată
Constantin Damov a subliniat că performanțele raportate de unele state europene nu reflectă realitatea din teren.
„Sunt doar trei state care și-au atins țintele de reciclare – Bulgaria, Slovacia și Letonia. Campioane!”, a spus ironic.
„Marea majoritate abia ajunge la 40% din cei 65% impuși”.
Damov a explicat că în spatele acestor discrepanțe se află o problemă de piață. Capacitățile de procesare au crescut, dar cererea pentru materialele reciclate a scăzut.
„S-au închis peste un milion de tone de capacitate la plastice în Europa doar anul trecut, pentru că nu mai există cerere. Cumpărăm scump, vindem ieftin și trăim din diferență.”
Acesta a avertizat că lipsa pieței transformă reciclarea într-un proces fără finalitate economică.
„Un material reciclat, dar nevândut, rămâne un deșeu procesat, nu o resursă. Ca să îndeplinești criteriul end of waste, acel material trebuie să aibă piață.”
Situația descrisă de Constantin Damov este relevantă și pentru România, unde multe dintre fabricile planificate prin PNRR riscă să funcționeze sub capacitate.
Fără o cerere constantă pentru materialele reciclate și fără o integrare în lanțurile de producție, aceste investiții pot deveni neprofitabile.
Lipsa pieței interne pentru materialele secundare este una dintre principalele vulnerabilități ale economiei circulare românești, au remarcat mai mulți participanți la conferință.
Economie circulară competitivă
În lipsa unei piețe funcționale pentru materialele reciclate, economia circulară riscă să rămână doar un concept teoretic.
Cofondatorul Green Group, Constantin Damov, a spus că România are nevoie de o abordare nouă, care să combine performanța de mediu cu sustenabilitatea economică.
„Economia circulară nu există, există teoretic. De acum o să mă refer la economia circulară competitivă. Dacă nu e competitivă cu economia liniară, nu are rost să ne mai amăgim.”
Secretarul de stat al Ministerului Mediului, Raul Pop, a completat că dependența exclusivă de granturi nu asigură rezultate durabile.
„A sta cu mâna întinsă după granturi nu-ți asigură o economie competitivă. Investițiile trebuie să se poată susține economic. Altfel, aruncăm bani și nu putem susține ce am creat.”
Pop a subliniat că proiectele din PNRR trebuie să fie gândite cu un model financiar viabil și cu o strategie pe termen lung.
Reciclarea materialelor rare, o miză strategică
Una dintre cele mai directe și memorabile intervenții ale conferinței i-a aparținut lui Constantin Damov, care a vorbit despre modul în care geopolitica transformă reciclarea într-o miză strategică.
„Îmi pare bine că și domnul Trump, care ne spunea ‘drill, baby, drill, dați-o încolo de reciclare’, acum s-a oprit. De la Washington spun: ‘trebuie să ne bazăm pe reciclare’. Pentru că acolo sunt materialele”, a spus Damov, subliniind schimbarea de perspectivă globală asupra resurselor.
Acesta a explicat că reciclarea metalelor rare, precum wolframul, poate deveni o componentă esențială a independenței economice și tehnologice.
„Din becuri scoatem wolframul. Avem piață în America, pentru că toate sapele de foraj au nevoie de wolfram. Acolo e strategia. Suntem legați de lanțuri de aprovizionare neprietenoase, care pot duce chiar la conflicte.”
Damov a adăugat că o economie circulară eficientă poate deveni o garanție de securitate pentru țările care știu să o aplice.
„Un model de economie circulară eficient, asumat și care nu vine ca un cost pentru producători poate fi o componentă strategică pentru orice stat.”
Educația și cererea internă
Moderatoarea conferinței, Raluca Fișer, a subliniat că investițiile în infrastructură și tehnologie nu sunt suficiente fără o componentă educațională puternică.
„Dacă tot investim bani publici, trebuie să punem și bani pentru educație. Să le explicăm oamenilor de ce e important și cum pot contribui.”
Fișer a explicat că lipsa cererii interne pentru materialele reciclate frânează dezvoltarea unei economii circulare reale.
Aceasta a îndemnat la privirea reciclării și ca oportunitate de business, nu doar obligație de mediu.
„Poate fi un business atâta vreme cât nu îl sufocăm cu o mie de reglementări și suprareglementări.”
Participanții au fost de acord că, fără educație și fără o cerere constantă pentru materialele reciclate, România va continua să repete aceleași greșeli – investiții mari, dar rezultate mici.
CITIȚI ȘI:
Conferința Green Report: „Suntem gata să schimbăm, vă invit sa contribuiți!” – Raul Pop
Bucureștiul devine capitala climei: liderii lumii vin la Climate Change Summit 2025
