Kievul nu a intrerupt nici o clipa lucrarile de finalizare a canalului Bastroe, relateaza Reuters * Autoritatile romane sustineau contrariul zilele trecute, printr-un comunicat al MAE
Kievul a cerut ieri noi consultari in capitala ucraineana la jumatatea lunii septembrie pe tematica Bastroe. Un purtator de cuvant al Guvernului ucrainean a declarat luni pentru Reuters ca nu ii este cunoscuta decizia potrivit careia Kievul ar fi revocat la data de 11 august o decizie referitoare la realizarea celei de-a doua faze a constructiei canalului Bastroe. MAE roman a precizat ieri, pentru Agerpress, ca informatiile privind decizia Kievului au fost transmise la Bucuresti printr-o scrisoare datata 11 august, adresata de ministrul provizoriu al protectiei Mediului din Ucraina Ivan Chornokur oficialilor romani.
Anterior, MAE de la Bucuresti a informat ca ambasadorul Ucrainei in Romania, Markiyan Kulyk, a prezentat, intr-o audienta, o copie a deciziei adoptate de Guvernul de la Kiev pe data de 11 august privind revocarea deciziei din decembrie anul trecut privind lucrarile de finalizare a canalului Bastroe. Conform Notei verbale ucrainene, Executivul de la Kiev si-a respectat "obligatia de a anula decizia finala privind implementarea fazei a 2-a a Proiectului privind renovarea Caii de navigatie de mare adancime in partea ucraineana a Deltei Dunarii, adoptate in decembrie 2007".
Tratative fara sfarsit
Autoritatile romane ar putea sa se intalneasca la Kiev, peste o luna, cu cele ucrainene, la propunerea acestora, pentru a discuta planul de actiune pentru implementarea deciziei partilor la conventia Espoo cu privire la proiectul canalului Bastroe, a declarat, ieri, secretarul de stat in Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, Lucia Varga. "Ne-au propus ca in perioada 18 – 19 septembrie sa ne intalnim la Kiev, pentru a putea discuta despre planul de actiune pentru implementarea deciziei partilor la conventia Espoo, despre pasii urmatori", a adaugat oficialul. Totodata, Lucia Varga a confirmat primirea unei scrisori cu numar de inregistrare din Kiev, datata cu 11 august, prin care autoritatile ucrainene au anuntat oficial Romania ca au anulat decizia de incepere a fazei a doua de constructie a canalului Bastroe si ca vor urma pasii pentru a se conforma prevederilor conventiei Espoo, inainte de a porni lucrarile.
Canal controversat
Recent, Romania a gazduit cea de a patra reuniune a Statelor parti la Conventia privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontalier din cadrul Comisiei Economice pentru Europa a Natiunilor Unite. Reuniunea statelor parti a adoptat o "declaratie oficiala de non-conformitate" privind nerespectarea de catre Ucraina a obligatiilor sale, cea mai dura forma de sanctionare. La data de 11 mai 2004, Ucraina a inceput lucrarile de construire a canalului Dunare – Marea Neagra (pe bratele Chilia si Bastroe din Delta Dunarii), inaugurand oficial prima etapa la 26 august 2004. Societatea civila din Romania a prezentat dovezi inca din 2004 ca implementarea de catre Ucraina a proiectului Bastroe incalca prevederile a numeroase conventii internationale din domeniul protectiei mediului si ale unor acorduri bilaterale cu Romania.
Psihoza anti-romaneasca
Site-ul ucrainean Gazeta 24 sustine ca "amenintarea aplicarii unui scenariu de tip Osetia de Sud sau Kosovo in Ucraina vine si din partea Romaniei", in conditiile in care, potrivit unor experti, "70% din populatia Bucovinei are dubla cetatenie". La randul lor, analistii saptamanalului kievean Fraza, citand surse oficiale ucrainene, se intreaba daca "stie oare diplomatia de la Kiev ca locuitorilor ucraineni din regiunea Cernauti li se acorda cetatenia romana, cu o generozitate asemanatoare cu care Rusia a oferit pasapoarte rusesti populatiei din Osetia de Sud?". "Stie oare diplomatia de la Kiev ca visul unei Romanii Mari se inscrie in politica de stat a tarii vecine, la fel ca visul Rusiei pentru renasterea URSS?", continua materialul ucrainean. "Inteleg oare diplomatii ucraineni ca privirea hapsana a romanilor atintita catre Insula Serpilor, Republica Moldova si Bucovina reprezinta o realitate politica?" adauga Fraza. "Cu ce se deosebeste politica Bucurestiului in Bucovina de cea a Moscovei in Osetia de Sud? Nici o deosebire", considera Fraza. "Oare constientizeaza autoritatile de la Kiev ca, prin inzestrarea cu pasapoarte romanesti a populatiei din Bucovina, Romania tine in corzi Ucraina, acum in numele NATO si UE?" finalizeaza analistii ucraineni.
Pentru mai multe informatii viziteaza Ziua
