Un geosit de 2,7 hectare, patru vulcani noroioși încă activi și o comunitate care redescoperă legătura dintre natură și istorie. Noul traseu tematic de la Băile Homorod valorifică un fenomen geologic rar pentru zona Perșanilor și completează rețeaua Geoparcului Carpaterra, aflat în procesul de obținere a statutului de Geoparc UNESCO.
Sub ploaia rece de toamnă, zeci de localnici, elevi și pasionați de natură s-au adunat la Homorod pentru inaugurarea traseului tematic „Vulcanii Noroioși de la Băile Homorod”.
Amenajat de Asociația Carpaterra, în parteneriat cu Primăria Homorod, Asociația Arțarului și Școala Gimnazială Homorod, proiectul redă viață unui geosit spectaculos, unde gazele naturale din adânc au modelat, în urmă cu un secol, mici conuri de noroi.
Fenomenul, rar în zona Perșanilor, continuă să fie activ.
„Există un vulcan care a ieșit la suprafață prin asfalt, iar fenomenul stârnește curiozitatea vizitatorilor. Chiar dacă aria este mai mică decât cea de la Buzău, valoarea științifică și educativă este semnificativă. În plus, traseul leagă patrimoniul natural de cel cultural, prin apropierea de biserica fortificată din Homorod, una dintre cele mai mari din Transilvania”, a declarat pentru Green Report președintele Asociației Carpaterra, Cătălin Cantor.
„Ne-am dorit să transformăm un loc uitat, dar plin de sens, într-un spațiu educativ și de reflecție. Vulcanii noroioși ne amintesc cât de vie este planeta pe care trăim și cât de important este să protejăm aceste urme ale trecutului geologic”, a spus geologul Ildikó Soós.
Protecția ecosistemului, o prioritate
Traseul nu este gândit ca o drumeție clasică, ci ca un parcurs educativ, care permite observarea fenomenelor geologice fără a le afecta.
„Vulcanii noroioși de la Băile Homorod ocupă o suprafață restrânsă, de aproximativ 2,7 hectare. Panourile au fost amplasate la cel puțin 7-8 metri distanță de vulcani, pentru a evita deteriorarea solului”, a explicat Cantor.
Panourile interpretative, elementele 3D și materialele educative transformă zona într-un laborator în aer liber.
Conceptul de „traseu educativ” este tot mai des folosit în geoparcurile europene, pentru a combina cercetarea, turismul responsabil și protecția mediului.
Educația, forța care ține proiectul viu
Asociația Carpaterra a mizat pe implicarea directă a profesorilor și elevilor din zonă.
„Lucrăm împreună cu profesorii, cu școlile și cu primăriile. Profesorii aduc copiii pe traseu, îi învață despre geologie și natură, iar noi oferim sprijin pe partea de protejare și interpretare. Așa putem păstra traseul viu și educativ”, a spus reprezentantul Carpaterra.
Proiectul va fi inclus în programele Săptămâna verde și Școala altfel, oferind elevilor ocazia să învețe despre patrimoniul geologic direct în teren.
„Impactul educativ va fi semnificativ. Copiii vor învăța să recunoască fenomene naturale, să le respecte și să înțeleagă legătura dintre om și natură”, a adăugat acesta.
Impact economic redus, dar valoare durabilă
Deși traseul are un potențial turistic real, efectele economice nu vor apărea imediat.
„Nu ne așteptăm la beneficii economice imediate. Experiența altor trasee tematice ne-a arătat că e nevoie de câțiva ani pentru ca fluxurile de turiști să crească. Important e că se consolidează identitatea locală și se creează un cadru educativ durabil”, a explicat Cătălin Cantor.
Pe termen lung, autoritățile locale speră că noul traseu va stimula și reabilitarea fostelor Băi Balneare Homorod, odinioară renumite pentru nămolul cu proprietăți terapeutice.
Drumul spre UNESCO
Geoparcul Carpaterra, care se întinde pe teritoriile județelor Brașov, Covasna și Harghita, este aspirant la statutul de Geoparc UNESCO.
„Statutul UNESCO este important pentru recunoașterea valorii științifice și pentru dezvoltarea unei infrastructuri dedicate cercetării geologice. Traseul de la Băile Homorod contribuie la acest obiectiv, prin documentare, interpretare și deschiderea zonei către public”, a explicat Cantor.
Obținerea statutului ar plasa Carpaterra pe harta europeană a geoparcurilor recunoscute, alături de regiuni precum Hațeg, Buzău sau Măcin.
Un proiect finanțat prin parteneriat stabil
Proiectul a fost realizat cu sprijinul Fundației pentru Parteneriat și MOL România, printr-un program recunoscut pentru consecvența în sprijinirea inițiativelor de mediu.
„Este un program stabil, care sprijină de ani de zile proiecte dedicate protejării patrimoniului natural. Traseul a fost posibil printr-o finanțare de 42.000 de lei și o cofinanțare de 10% din partea Asociației Carpaterra”, a precizat președintele organizației.
O comunitate care redescoperă sensul locului
În ciuda vremii reci, inaugurarea a fost o adevărată sărbătoare locală.
Artistul Moise a interpretat piese la instrumente din lut, modelate chiar de el, iar sunetele lor calde au răsunat peste dealurile Homoroadelor.
Evenimentul a marcat nu doar lansarea unui traseu, ci și o renaștere simbolică a legăturii dintre oameni, pământ și memorie.
Pentru Homorod, vulcanii noroioși nu mai sunt doar o curiozitate geologică, ci o nouă poveste despre cum natura, educația și comunitatea pot crea împreună sens și identitate.
CITIȚI ȘI:
Izvoarele de petrol din Ținutul Buzăului intră în circuitul turistic
