Tranziția către economia circulară reprezintă o schimbare transformatoare a practicilor de producție, orientată spre sustenabilitate și utilizarea eficientă și benefică a resurselor. În ciuda avantajelor, implementarea cerințelor economiei circulare se confruntă cu numeroase provocări, printre care costurile inițiale ridicate, complexitatea reglementărilor și necesitatea unor schimbări sistemice în modelele de producție și consum.
Economia circulară ca model de business
Indiferent dacă vorbim despre un startup nou sau o companie cu tradiție, antreprenorii ar trebui să aibă în vedere implementarea unei forme de economie circulară.
Maximizarea utilizării resurselor de producție pentru reutilizare și prevenirea deșeurilor pe întreg lanțul de valoare al unui produs nu înseamnă doar sustenabilitate reală, ci devine tot mai mult o practică standard.
Consumatorii cer tot mai multe produse realizate pe principii circulare. Iar tot mai multe guverne adoptă politici care încurajează acest model.
Trecerea de la modelul liniar tradițional „extrage–produce–folosește–aruncă” la modelul circular „extrage–produce–folosește–recuperează” nu este simplă.
Principiile economiei circulare trebuie aplicate în producție, marketing, management și multe alte domenii. Procesul poate părea complicat, iar punctul de pornire nu este întotdeauna clar.
Pașii esențiali pentru implementarea economiei circulare într-o afacere
Adaptarea modelului de afaceri pentru circularitate
Cea mai importantă parte a implementării economiei circulare într-o companie este „închiderea buclei”. Aceasta presupune schimbarea etapei finale a unui produs din „eliminare” în „recuperare”.
Recuperarea poate avea loc prin reutilizare totală sau parțială (de exemplu, recondiționare), reciclare sau biodegradare.
Scopul este ca produsul să nu ajungă la groapa de gunoi sau în ocean.
Deși identificarea modului de a închide bucla poate fi relativ simplă, dificultatea reală constă în menținerea profitabilității.
Potrivit autorilor unui articol recent din Harvard Business Review despre economia circulară, analiza modului în care circularitatea poate deveni profitabilă este un pas adesea omis.
Aceștia arată că multe companii investesc masiv în tehnologii, produse și procese de înalt nivel, dar neglijează dezvoltarea unui model de venit adecvat.
Prevenirea activă a transformării produselor în deșeuri nu se potrivește cu modelele de afaceri tradiționale. Din acest motiv, multe companii întâmpină dificultăți în închiderea buclei.
Acestea pot implementa circularitatea, dar adesea cu sacrificii majore de profit în cadrul modelelor actuale de venit.
De aceea, pe lângă inovarea produselor și a relației cu clienții, este necesară explorarea unor noi modalități de generare a veniturilor compatibile cu un sistem circular.
Un exemplu relevant este Philips Lighting, care a devenit Signify. Compania a trecut de la simpla vânzare de becuri la oferirea unui serviciu de iluminat. Compania se ocupă de instalare, modernizare și eliminare, asigurând circularitatea și generând venituri noi prin extinderea relației cu clienții pe termen nelimitat.
Proiectarea produselor pentru circularitate
Dacă o companie produce bunuri fizice, designul acestora este esențial pentru închiderea buclei. Este necesară o analiză atentă a modului în care economia circulară este integrată în producție și în faza de utilizare finală.
Deși poate părea simplu, procesul este adesea complex și presupune echilibrarea unor funcționalități care pot intra în conflict.
Produsele proiectate pentru circularitate au, de regulă, două caracteristici principale:
- o construcție care permite demontarea ușoară pentru reparații și reutilizarea componentelor;
- o durabilitate crescută, care asigură o durată de viață peste medie.
O soluție frecvent utilizată este designul modular, așa cum procedează compania olandeză Fairphone în cazul smartphone-urilor sale. Acest tip de design permite utilizatorilor să își repare telefoanele în aproape orice service sau chiar pe cont propriu, folosind piese achiziționate de la producător, conform worldfavour.
Colaborarea cu toți actorii din ciclul de viață al produsului
Închiderea buclei necesită cooperarea tuturor celor care interacționează cu produsul pe parcursul ciclului său de viață.
Multe companii se concentrează doar pe colaborarea sustenabilă în fazele de aprovizionare și producție, însă parteneriatele trebuie să depășească zona de aplicare a economiei circulare în producție.
Toți actorii, de la concepție și fabricație până la vânzare și utilizatorul final, trebuie să contribuie. Compania este cea care coordonează aceste colaborări.
Un exemplu relevant este parteneriatul Wear2Wear, format din peste șase companii care colaborează pentru a crea și menține un circuit închis în industria textilă. Modelul include opt etape, de la producția fibrelor și firelor, la fabricare, servicii de spălare și upcycling.
Gestionarea fazei de sfârșit de viață a produsului
Schimbarea etapei finale din ciclul de viață al produsului este obiectivul principal al economiei circulare într-o afacere. De aceea, un pas esențial este gestionarea activă a utilizării produselor la sfârșitul duratei de viață.
Acesta este momentul efectiv al „închiderii buclei” și singura etapă care adaugă un proces complet nou, nu doar adaptează procese existente. Indiferent dacă produsele sunt reciclabile, biodegradabile sau reutilizate în producție, compania trebuie să fie implicată direct pentru a se asigura că acest lucru se întâmplă.
Un exemplu este programul de buy-back lansat de IKEA în 2020, pentru o perioadă limitată. Clienții din 27 de țări puteau returna produse IKEA pe care nu le mai doreau și primeau un voucher de magazin de până la 50% din prețul inițial.
Produsele care nu puteau fi revândute erau reciclate sau donate proiectelor comunitare locale.
Educarea consumatorii despre buclă
După implementarea economiei circulare în procesele interne, este esențială implicarea consumatorilor. Ei sunt cei care decid utilizarea finală a produselor.
Dacă firma colectează produse vechi sau deteriorate pentru a le reutiliza, este nevoie ca utilizatorii să le returneze. Aceste demersuri nu se limitează la informare, ci pot motiva consumatorii și îi pot implica activ în procesul de închidere a buclei.
Un exemplu cunoscut este compania americană Patagonia, producător de echipamente și îmbrăcăminte outdoor. Fondată în anii 1970, Patagonia este un pionier al modei sustenabile. Compania răscumpără și revinde produse, oferă servicii de reparații și promovează deschis reducerea consumului.
Unii analiști consideră că poziția sa anti-consumeristă este un element-cheie al succesului brandului.
Îmbunătățirile după închiderea buclei
Implementarea economiei circulare nu este un proces care se încheie definitiv. Există întotdeauna posibilități de optimizare. La fel ca în alte domenii ale activității unei companii, precum productivitatea sau eficiența costurilor, performanța poate crește odată cu dezvoltarea și adoptarea de tehnologii noi.
Produsele pot deveni mai durabile, producția poate reduce suplimentar deșeurile, iar energia regenerabilă poate fi integrată.
Un exemplu este berăria artizanală britanică Toast Ale. Deși funcționează deja într-un sistem circular, compania continuă să își extindă obiectivele. Aceasta colaborează cu brutării pentru a colecta pâinea nevândută, folosită în procesul de fabricare a berii, și și-a asumat atingerea neutralității climatice până în 2030.
De asemenea, dezvoltă etichete reciclabile, utilizează capacitățile altor berării în piețe noi și îi ajută pe producătorii casnici să folosească pâinea rămasă pentru bere.
Indiferent dacă o companie implementează economia circulară acum sau în viitor, acest pas va deveni inevitabil. Închiderea buclei reprezintă o schimbare de paradigmă, comparabilă cu digitalizarea sau introducerea liniei de asamblare. Cei care nu se adaptează vor suporta consecințele, la fel ca cei care au refuzat schimbarea în trecut.
