Europa a fost lovită în iunie 2025 de valuri de căldură timpurii și intense, cu efecte severe asupra sănătății publice și ale economiei. În paralel, stresul termic s-a accentuat în regiuni deja vulnerabile, iar valorile globale ale temperaturii confirmă accelerarea crizei climatice.
Ultima săptămână din iunie și primele zile din iulie 2025 au adus temperaturi extreme în numeroase orașe europene, inclusiv în București, unde mercurul s-a apropiat de 40°C.
A fost al doilea episod canicular major din acest sezon, deși vara abia începuse.
„În București, temperaturile s-au apropiat de 40°C chiar înainte de mijlocul verii”, arată Dr. Bogdan Antonescu, cercetător în meteorologie și climatologie.
„Valurile de căldură devreme în sezon sunt mai periculoase, pentru că populația nu e adaptată”.
Serbia a înregistrat cea mai caldă zi din istoria măsurătorilor meteorologice, în timp ce orașe precum Paris, Roma, Milano, Lisabona sau Londra au fost vizate de alerte severe.
Marea Britanie a emis două alerte portocalii, iar Franța o alertă roșie pentru capitală.
Stresul termic: noul risc sistemic
Canicula extremă nu vine doar cu disconfort. Odată cu temperaturile ridicate, apare și un factor cu impact direct asupra sănătății: stresul termic.
„Stresul termic este factorul care transformă căldura într-un pericol grav pentru sănătate”, explică Antonescu.
Acesta afectează în special persoanele în vârstă, bolnavii cronici și categoriile socio-economic vulnerabile.
Totodată, reduce productivitatea, crește consumul energetic și afectează economia.
Supraîncălzirea spațiilor interioare devine o problemă critică în lipsa măsurilor de răcire eficiente, iar presiunea asupra rețelelor de electricitate și sistemelor medicale crește constant.
Canicula a ucis. Datele arată că schimbările climatice au triplat impactul
Un studiu recent, bazat pe metodologii științifice validate, estimează 1.504 decese în exces cauzate de temperaturile ridicate din iunie 2025 în 12 orașe europene.
Dintre acestea, 65% sunt direct legate de schimbările climatice, ceea ce înseamnă că fenomenul a triplat practic bilanțul.
„Impactul mortal este real și, cel mai probabil, subestimat de statisticile oficiale”, avertizează Antonescu.
Cele mai afectate au fost persoanele peste 65 de ani, care au reprezentat peste 80% dintre decese.
Milano a înregistrat 317 morți atribuiți crizei climatice, iar în Madrid, peste 90% dintre victimele caniculei pot fi corelate direct cu încălzirea globală.
„Aceste date confirmă că schimbările climatice amplifică severitatea și impactul valurilor de căldură”, adaugă cercetătorul.
Orașele – puncte fierbinți ale crizei
Urbanizarea rapidă, îmbătrânirea populației și valurile tot mai dese de căldură transformă orașele în zone critice de expunere la stres termic.
„Orașele sunt epicentrele stresului termic și trebuie tratate ca atare în politicile de adaptare”, subliniază Antonescu.
Planurile de acțiune împotriva caniculei și sistemele de avertizare timpurie încep să fie adoptate în Europa, dar ritmul este lent.
În paralel, sunt necesare măsuri urbanistice precum extinderea spațiilor verzi și albastre, creșterea calității izolației clădirilor și dezvoltarea de centre de răcorire.
„Izolația clădirilor joacă un rol crucial în protejarea oamenilor de caniculă. Fără o strategie de răcire urbană, orașele vor deveni tot mai greu de locuit în timpul verii”, atrage atenția cercetătorul.
România: Sudul și sud-vestul, cele mai expuse
Analiza bazată pe indicele UTCI (Universal Thermal Climate Index) arată că în ultimele opt decenii, România a înregistrat o intensificare constantă a stresului termic.
Cele mai afectate zone sunt sudul și sud-vestul țării, cu sute de ore caniculare pe an și o creștere de peste 15-20 ore pe deceniu.
„Condițiile de stres termic sever devin tot mai frecvente în sudul și sud-vestul țării”, arată Antonescu.
Distribuția este inegală: zonele montane sunt mai ferite, în timp ce câmpiile devin tot mai vulnerabile. Apar astfel „puncte fierbinți” unde populația este expusă permanent unui risc termic ridicat.
„Populația urbană, în special cea vulnerabilă, este expusă unui risc din ce în ce mai mare”, completează cercetătorul.
Context global: Iunie 2025 – temperaturi istorice
Potrivit serviciului european Copernicus, iunie 2025 a fost a treia cea mai caldă lună iunie la nivel global.
Temperatura medie a aerului la suprafață a fost de 16,46°C, cu 0,47°C peste media lunii iunie din perioada 1991-2020.
„Deși nu a fost un record absolut, iunie 2025 confirmă tendința globală de încălzire accelerată”, susține Antonescu.
Față de nivelul preindustrial (1850-1900), iunie 2025 a fost mai caldă cu 1,30°C.
Doar trei luni din ultimii doi ani s-au situat sub pragul de 1,5°C, limita de siguranță definită prin Acordul de la Paris.
„Ne apropiem de linia roșie de 1,5°C. Nu mai vorbim despre ani excepționali, ci despre o nouă normalitate climatică”, avertizează cercetătorul.
Perioada iulie 2024 – iunie 2025 a fost cu 1,55°C peste nivelul preindustrial și cu 0,67°C peste media 1991-2020.
În multe zone, temperaturile resimțite au depășit 38°C, nivel asociat cu un „stres termic foarte puternic”.
Iar în unele regiuni din Portugalia, temperaturile resimțite au ajuns în jur de 48°C, echivalentul unui „stres termic extrem”.
„Evenimentele locale reflectă tendințe climatice globale. Totul este conectat. Creșterea temperaturilor globale alimentează valuri de caniculă mai intense și mai dese”, concluzionează Antonescu.
În acest context, valurile de căldură din vestul Europei sunt o manifestare clară a tendințelor globale.
Adaptarea nu mai e opțională
Datele sunt clare: stresul termic se intensifică, canicula devine mortală, iar valurile de căldură devin tot mai frecvente.
În lipsa unei strategii de adaptare coerente și aplicate local, efectele crizei climatice se vor agrava.
„Adaptarea la stresul termic nu mai este opțională. Este o necesitate pentru sănătatea publică”, avertizează Bogdan Antonescu.
CITIȚI ȘI:
Critic: Planeta va depăși încălzirea globală de 1,5°C în 3 ani
