Imaginați-vă că oceanele lumii ar primi un „buletin anual” – un raport care spune ce resurse ne oferă, cum le afectăm, ce beneficiază societatea și ce plătim în continuare.
Acesta este scopul ocean accounts, un cadru multicriterial care adună date despre mediul marin, economia oceanică și impactul social. Este inspirat din Sistemele Naționale de Contabilitate (SNA) și din Modelul de Contabilizare Economică și de Mediu (SEEA), dar adaptat pentru ocean.
Structura globală – piesele puzzle-ului
Un „ocean account” cuprinde mai multe componente care funcționează împreună:
- Active oceanice: corali, mangrove, stocuri de pește, acvacultură și habitate marine.
- Fluxuri economice: ce produse și servicii ne oferă oceanul – pescuit, turism, energie regenerabilă, transport maritim.
- Impact asupra mediului: poluare, emisii, deșeuri, degradare ecosistemică.
- Economia oceanică directă: locuri de muncă și venituri legate de activitățile oceanice.
- Contabilizare a ecosistemelor: starea biodiversității și a serviciilor oferite de ecosisteme marine.
- Aspecte sociale și guvernanță: cine beneficiază de resurse, cum sunt distribuite, cine face regulile.
De ce contează?
Tradițional, progresul economic se măsoară prin PIB. Dar acesta nu spune nimic despre degradarea mediului sau despre cine suferă din cauza pescuitului excesiv sau poluării marine. Ocean accounts permit politici mai bine țintite – planificare spațială marină, managementul ecosistemelor și echilibru între creștere și resurse naturale.
De exemplu, o țară care gestionează turism costier poate vedea că degradarea coralilor sau poluarea afectează veniturile locale și locurile de muncă – aceste consecințe apar clar în contul oceanic.
Actori și implementare globală
Inițiativa Global Ocean Accounts Partnership (GOAP), lansată în 2019 de UN‑ESCAP și parteneri, oferă orientări tehnice și sprijin țărilor. Până în 2025, aproape 50 de țări implementează parțial sau total ocean accounts.
sursa foto:www.oceanaccounts.org
Proiectul din cadrul Ocean Decade (2025–2030) extinde această muncă, concentrându-se pe țări insulare și în curs de dezvoltare, promovând formarea comunităților regionale și interoperabilitatea datelor.
Datele – coloana vertebrală a conturilor
Datele provin atât din servicii electronice avansate (ex: sistemul satelit Argo, sistemele EMODnet în Europa, rețeaua globală GOOS), cât și din statistici socio-economice naționale și platforme civice, ONG‑uri sau cercetare academică.
EMODnet, de pildă, agregă date marine în cele șapte teme fundamentale europene – de la adâncime la habitate și activități umane – făcându-le FAIR (Findable, Accessible, Interoperable, Reusable).
Bune practici și exemple
- Indonezia a creat propriul sistem de ocean accounting pentru pescuit sustenabil, turism marin și protecția habitatelor critice precum mangrovele și recifii de corali, în colaborare cu Norvegia în cadrul GOAP.
- Alte cazuri includ conturi experimentale în Africa și Asia, unde comunitățile locale participă la crearea indicatorilor socio-economici și ecologici.
Povestea umană: oameni și ecosisteme
De fiecare dată când comunități locale trăiesc din pescuit sau turism, realitatea lor este marcată de fragilitatea ecosistemelor. Ocean accounts sporesc vizibilitatea acestor oameni – ce venituri obțin, în câte locuri de muncă contribuie și cum se schimbă viața lor dacă habitatele sunt degradate.
Povestea devine și mai umană când datele spun:
„dacă pierdem mangrovele, crește vulnerabilitatea la inundații, pierdem servicii gratuite de protecție coastală și bătăi de cap socio-economice.”
Se întrezărește astfel tabloul unui lanț fragil, unde deciziile guvernamentale bazate pe date pot face diferența.
Provocări și viitor
Principalele provocări includ lipsa unor date consistente în multe țări, capacitate tehnică inegală și fragmentarea instituțională. De asemenea, sunt necesare legături mai strânse între statisticieni, ecologi și factorii de decizie.
Dar prosperele inițiative internaționale, cum ar fi Ocean Decade și SOP (Sustainable Ocean Plans), folosesc ocean accounts ca fundament pentru planuri strategice care acoperă 100% din zonele naționale de mare.
Concluzie: mai mult decât cifre – povestea oceanelor noastre
Contabilizarea oceanelor confruntă tensiunea dintre dezvoltare și conservare. Nu este doar un exercițiu statistic, ci o punte între comunități, natură, economie și decizie politică. Ocean accounts nu doar măsoară.
Ele transformă datele reci în acțiuni calde: planuri de protecție, politici de pescuit sustenabil și oportunități socio‑economice echitabile. În cele din urmă, vor face ca vocea oceanelor — și a oamenilor care trăiesc de pe urma lor — să nu fie ignorată.
