Guvernul a pus în transparență un proiect de Ordonanță de Urgență care modifică Codul Silvic și transformă tăierile ilegale de arbori de pe spațiile verzi din intravilan în infracțiuni sancționate cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Măsura vine în contextul unei degradări accelerate a vegetației urbane, în special în București, unde pierderea masivă de spații verzi a generat dezechilibre ecologice majore.
Ce prevede proiectul de OUG
Orice tăiere, distrugere sau degradare fără drept a vegetației forestiere de pe spațiile verzi din intravilan, inclusiv cele încadrate ca „curți-construcții” în cadastrul general, devine infracțiune, pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Aceasta este modificarea esențială la art. 140 alin. (1) din Codul Silvic
Această completare corectează o vulnerabilitate legislativă care a permis, în ultimii ani, apariția unor situații precum cea din Parcul IOR, unde zona retrocedată fiind încadrată ca teren „curți-construcții”. Legea nr. 331/2024 nu s-a putut aplica, facilitând defrișări masive.
Context: un București tot mai sărac în arbori
Ministerul Mediului justifică urgența măsurii printr-o serie de date alarmante:
- Bucureștiul a pierdut peste 500 ha de spațiu verde din anii ’90 până astăzi.
- În 2024 au fost avizați pentru defrișare 639 arbori, iar plantările nu compensează pierderile (1.116 arbori și arbuști).
- În zona retrocedată din Parcul IOR au fost tăiați sau arși peste 1.500 de arbori, majoritatea sancțiunilor fiind simple amenzi administrative, cu cuantum redus.
- În Sectorul 6, în 2025, un operator economic a tăiat 30 de arbori și a primit o amendă de 300.000 lei — insuficientă pentru a preveni fenomenul.
- Capitala are doar 0,88 arbori pe locuitor, mult sub media europeană recomandată de cel puțin 3 arbori/locuitor.
- Peste 50 organizații civice și de mediu au cerut majorarea amenzilor la niveluri semnificative, de ordinul miilor de lei/arbore, pentru a crea un efect descurajator real și a proteja patrimoniul verde al orașului.
Efectele sunt vizibile și grave: intensificarea insulei de căldură urbană, poluare persistentă, creșterea incidenței bolilor respiratorii și scăderea biodiversității urbane.
Declarația ministrei Mediului: „Tăierile ca în Parcul IOR trebuie să devină infracțiuni”
Ministra mediului, Diana Buzoianu, anunțând public lansarea proiectului în transparență decizională, a subliniat necesitatea înăspririi sancțiunilor:
„A fost pus în transparență ordonanța [proiectul, n.red] pe care îl propun pentru ca tăierile cum au fost cele din Parcul IOR să fie infracțiuni.
P.S.: Sunteți și voi curioși cine sunt oamenii care vor spune imediat că e greșit rău acest proiect, dar că ei, sigur, susțin de principiu protejarea spațiilor verzi? #mafiaimobiliara”
Mesajul reflectă presiunea publică puternică din ultimii ani și rolul activismului civic în declanșarea schimbărilor legislative.
Fundația Centura Verde: „O măsură necesară pentru sănătatea publică”
Fundația Centura Verde salută proiectul și consideră că introducerea pedepsei cu închisoarea poate avea un efect descurajator real:
„Această măsură poate descuraja abuzurile și conversiile ilegale de teren, cu condiția unei aplicări ferme și consecvente. Vegetația forestieră urbană trebuie tratată ca infrastructură critică,” spune Ciprian Gălușcă, Director Executiv
Organizația subliniază și aspectul crucial al administrării locale: primăriile trebuie să protejeze și să extindă spațiile verzi, nu doar să intervină după faptă.
De ce a recurs Guvernul la OUG
Nota de fundamentare arată clar că situația este considerată o urgență majoră, întrucât actualul cadru legal:
- nu descurajează efectiv defrișările, amenzile fiind între 25–50 lei/arbore, disproporționat de mici;
- nu acoperă zone încadrate ca curți-construcții, deși acestea funcționează practic ca spații verzi;
- permite ca pagube masive să fie sancționate doar contravențional;
- riscă să ducă România în proceduri europene pentru nerespectarea directivelor de mediu.
În paralel, Consiliul General al Municipiului București a introdus deja amenzi de până la 5.000 lei și obligații de replantare compensatorie.
Totuși, Guvernul consideră că măsurile administrative nu sunt suficiente în lipsa unei pedepse penale.
România ar putea avea pentru prima dată un instrument penal clar împotriva defrișărilor ilegale din orașe, un pas esențial în lupta împotriva „mafiei imobiliare” și a degradării spațiilor verzi.
