Sărăcia energetică de vară, latura adesea trecută cu vederea a sărăciei energetice

Sărăcia energetică nu mai înseamnă doar imposibilitatea de a asigura o temperatură confortabilă în locuință în timpul iernii, ci și în timpul verii. Valurile de căldură tot mai intense și mai frecvente, pe fondul schimbărilor climatice, pot amplifica sărăcia energetică de vară, adică imposibilitatea unor consumatori de a-și răci în mod optim locuința. Categoriile cele mai vulnerabile sunt bătrânii, copiii, în general persoanele cu venituri mici care trăiesc în locuințe cu un grad redus de eficiență energetică, ce devin adevărate „cuptoare” sub impactul temperaturilor caniculare, potrivit unei analize realizate de Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE).

De asemenea, sunt mai expuse acestui risc persoanele care trăiesc în zonele mai populate și cu suprafețe construite dense din orașe, mai afectate de fenomenul numit „insulă de căldură urbană”, unde temperaturile tind să fie semnificativ mai ridicate decât în zonele rurale.

Sărăcia energetică de vară poate amplifica disparitățile sociale, având un impact negativ asupra sănătății celor afectați. „Impactul valurilor de căldură se extinde și asupra sănătății mintale. Studii recente au explorat legătura dintre temperaturile ridicate și creștere violenței sau creșterea ratei de sinucidere”, după cum notează o analiză InfoClima. Având în vedere că aproximativ 75% dintre europeni trăiesc în orașe, potențiala amenințare pentru sănătate este uriașă.

„Până la 19% dintre gospodăriile din UE au raportat că este prea cald în timpul verii. Aceasta este o problemă importantă având în vedere valurile de căldură recurente din Europa”, potrivit CORDIS, serviciu al Comisiei Europene. Deși sărăcia energetică este un fenomen răspândit în toată UE, țările din sudul și estul Europei se confruntă cu o sărăcie energetică mai profundă decât în ​​alte părți, în principal din cauza veniturilor mai reduse.

Fața adesea ignorată a sărăciei energetice în Europa

Într-o dezbatere desfășurată în acest an în Parlamentul European, una dintre concluziile experților a fost că „sărăcia energetică de vară este o latură adesea trecută cu vederea a sărăciei energetice, cu efecte negative demonstrate asupra sănătății umane, mai ales că ne confruntăm cu valuri de căldură mai frecvente și mai severe din cauza schimbărilor climatice”.

Sărăcia energetică nu înseamnă doar să suferi de frig, ci și să suporți căldura. Sărăcia energetică de vară îi afectează în mod disproporționat pe cei mai vulnerabili și este foarte probabil să crească în viitor, în special în zonele supuse efectului de insulă de căldură urbană. Aceasta înseamnă că trebuie să acordăm mai multă atenție sărăciei energetice pe timp de vară – în cercetare, în colectarea datelor, în mass-media și, în sfârșit, în arena de elaborare a politicilor”, a declarat Sergio Tirado Herrero, cercetător de la Universitatea Autonomă din Madrid.

Sărăcia energetică are un impact semnificativ asupra sănătății oamenilor. Efectele asupra sănătății asociate cu sărăcia energetică includ anxietate, stres și depresie, dar și probleme fizice crescute și o rată mai mare a mortalității. Sunt necesare mai multe cercetări privind legătura dintre sărăcia energetică și sănătate”, a subliniat, la rândul său, Monica Guiteras de la Ingineri fără frontiere.

România: Legea privind consumatorul vulnerabil, incompletă

Imposibilitatea de a răci locuința este inclusă în definiția sărăciei energetice în România, așa cum este stabilită prin Legea nr. 226 din 16 septembrie 2021 privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie:

Sărăcie energetică – imposibilitatea consumatorului vulnerabil, adică persoana singură/familia care, din motive de sănătate, vârstă, venituri insuficiente sau izolare față de sursele de energie, necesită măsuri de protecție socială și servicii suplimentare pentru a-și asigura cel puțin nevoile energetice minimale, definite astfel: consumul minim de energie al persoanei singure/unei familii pentru iluminat, răcirea și încălzirea optimă a locuinței, susținerea facilităților de gătit și asigurarea apei calde în locuință, utilizarea mijloacelor de comunicare care presupun utilizarea de energie sau alimentarea dispozitivelor medicale pentru susținerea vieții ori pentru ameliorarea sănătății persoanelor”.

Legea 226 / 2021 mai stabilea că „limita minimă a consumului se stabilește prin ordin al ministrului muncii și protecției sociale, pe baza datelor puse la dispoziție de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, precum și de Institutul Național de Statistică”. Totuși, așa cum experții Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE) au semnalat anterior, nici acum aceste nevoi energetice minimale nu au fost stabilite de către autoritățile responsabile.

2 din 10 români nu și-au putut menține locuința răcoroasă.

Potrivit raportului „Sărăcia energetică. Perspective asupra indicatorilor naționali pentru o măsurare mai eficientă”, publicat în luna octombrie 2022 de Energy Poverty Advisory Hub (EPAH), organism al Comisiei Europene, în România doar 80,4% din populație locuia în locuințe suficient de confortabile pe timpul verii, ușor peste media europeană, de 79,1%.

Experimentarea supraîncălzirii crește probabilitatea de a raporta o stare de sănătate precară de 1,3 ori în comparație cu persoanele care nu sunt expuse la condiții deficitare de locuit (John et al., 2018). Temperaturile interioare excesiv de ridicate pot provoca boli legate de căldură și pot crește mortalitatea cardiovasculară. Îmbunătățirile temperaturii interioare pot influența dezvoltarea psihosocială, prin îmbunătățirea percepției ocupanților gospodăriei asupra caselor lor și întărirea interacțiunii sociale cu familia și prietenii, prin utilizarea tot mai mare a caselor lor”, se menționează în raport.

ORSE atrage atenția că este nevoie de creșterea conștientizării publice asupra fenomenului sărăciei energetice de vară, precum și de măsuri care să vină în sprijinul celor afectați, care să țină cont de nevoile de bază ale gospodăriilor. Acestea includ măsuri de eficiență energetică, instalarea de sisteme accesibile de producere a energiei din surse regenerabile, dar și servicii de educare privind consumul de energie și oportunitățile de eficientizare, consiliere privind mijloacele de finanțare disponibile etc.

spot_img

Ultimele știri