Groapa de gunoi de la Mestecăniș nu va mai fi deschisă. Consiliul Județean Suceava trebuie însă să returneze fondurile europene de 7 milioane de euro primite pentru acest proiect. Terenul care urma să găzduiască depozitul de deșeuri ar putea deveni târg pentru meșteșugari locali, conform autorităților locale.
Consiliul Județean Suceava și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) au convenit că groapa de gunoi din Pasul/Popasul Mestecăniș, din comuna suceveană Pojorâta, să nu mai fie deschisă din cauza riscurilor de mediu. Informația a fost obținută de Green Report de la autoritățile locale și de la ministerul de resort.
Reprezentanții Consiliul Județean (CJ) Suceava, administratorul și beneficiarul proiectului, ne-au răspuns că „instituția poartă un dialog cu Ministerul Fondurilor Europene pentru a convinge Comisia Europeană ca plata despăgubirilor să fie cât mai mică. În acest moment nu se mai pune problema deschiderii acestui depozit de deșeuri”.
Despăgubiri de 7 milioane de euro
Negocierile cu oficialii europeni sunt necesare pentru că groapa de gunoi a fost realizată cu fonduri comunitare în valoare de 7 milioane de euro, 27 de milioane de lei la nivelul anului 2014.
Investiția a făcut parte dintr-un sistem integrat de colectare și depozitate a deșeurilor din județul Suceava care a fost sprijinit financiar de Comisia Europeană cu 150 de milioane de lei. Contribuția autorităților locale a fost de 33 de milioane de lei, așa cum reiese din documentele oficiale verificate de Green Report.
„Eu am promis că nu se va deschide această groapa de gunoi și intenționez să mă țin de cuvânt. Chiar dacă plata despăgubirilor este una importantă pentru bugetul CJ Suceava, eu așa am promis comunității locale care își dorește acest lucru: ca depozitul de deșeuri din Pasul Mestecăniș să nu fie deschis fiind o problemă de mediu”, ne-a declarat președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Șoldan.
CJ Suceava trebuie să returneze fondurile europene
Autoritățile recunosc că amplasamentul gropii de gunoi din vârful muntelui, la peste 1.100 de metri altitudine, ar putea fi un posibil risc de mediu, chiar dacă mare parte a vizelor de specialitate au fost eliberate de agențiile de mediu.
Dacă vestea opririi definitive a gropii este o victorie pentru activiștii de mediu, Consiliul Județean Suceava se confruntă acum cu o problemă financiară majoră: returnarea fondurilor europene de 7 milioane de euro utilizate pentru construcția proiectului.
Potrivit MIPE, în urma neîndeplinirii obiectivelor proiectului, CJ Suceava trebuie să ramburseze sumele cheltuite, conform regulilor privind managementul financiar al fondurilor UE.
„Proiectul nu a atins indicatorii de rezultat prevăzuți în contractul de finanțare, întrucât obiectivul de investiție nu a devenit operațional. În aceste condiții, beneficiarul trebuie să restituie integral sau parțial finanțarea”, se precizează într-un răspuns primit de la un oficial de la minister.
CJ va plăti despăgubirea, dar speră ca banii să rămână în județ
„Comisia Europeană nu va fi de acord ca banii să nu fie returnați, dacă proiectul nu este deschis și util. Vom încerca să purtăm discuții cu oficialii europeni pentru ca administrația locală din Suceava să folosească bani pe care ar trebui să returneze în contul proiectului gropii de gunoi în alte proiecte”, ne-a explicat un oficial al Ministerului Investițiilor Proiectelor Europene (MIPE)
Surse din cadrul CJ Suceava afirmă că instituția a început discuțiile cu MIPE pentru reeșalonarea obligației de plată, având în vedere impactul bugetar major.
„Sper să găsim înțelegere la Comisia Europeană și să nu plătim toată suma. Să o plătim parțial sau suma să se adauge fondurilor destinate județului Suceava”, ne-a explicat Gheorghe Șoldan.
Execuția obiectivului a fost realizată de firma austriacă Bilfinger Baugesellschaft mbH în asociere cu compania românească Concret Construct AG SRL, cu o valoare a contractului de peste 27 de milioane de lei fără TVA.
Începutul unui proiect controversat
Proiectul gropii de gunoi din Pasul Mestecăniș a fost lansat în anul 2008, în contextul implementării Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) din județul Suceava – un program european menit să modernizeze gestionarea deșeurilor la nivel regional.
Autoritățile județene au decis atunci amplasarea unui depozit ecologic în Pasul Mestecăniș, între localitățile Pojorâta și Fundu Moldovei, într-o zonă montană cu peisaje spectaculoase, dar expusă riscurilor de alunecare și infiltrare a apelor reziduale.
Lucrările au fost demarate în 2011 și finalizate în 2016, dar depozitul nu a fost niciodată deschis pentru funcționare, din cauza numeroaselor sesizări privind amplasarea neconformă și lipsa unei evaluări de mediu adecvate.
Problemele de mediu – cauza închiderii definitive
Problemele tehnice și de mediu au fost semnalate încă din faza de construcție.
Experții au avertizat că terenul ales este instabil, cu pante abrupte și permeabilitate ridicată, fapt care contravine normelor europene privind amplasarea depozitelor de deșeuri. Vântul ar fi putut lua și duce deșeurile la kilometri distanță față de amplasamentul depozitului de deșeuri.
Mai mult, zona se află în apropierea izvoarelor care alimentează localitățile de pe Valea Moldovei, iar eventualele scurgeri de levigat ar fi putut contamina apele subterane.
Organizațiile de mediu – printre care Greenpeace România, Eco Suceava și Asociația Bucovina Curată – au protestat constant împotriva proiectului, avertizând că „groapa de gunoi din vârful muntelui” încalcă flagrant principiile de mediu ale Uniunii Europene.
Depozitul ecologic de deșeuri construit într-o stațiune turistică
Consiliul Județean Suceava în zona Pasului Mestecăniș are o amplasare cu adevărat problematică — situat chiar într-o zonă turistică deosebită, între localitățile montane și staţiuni din Bucovina.
Proiectul a vizat un teren la altitudine de peste 1.100 metri, într-o trecătoare importantă, reprezentată de DN 17/E58, care leagă Bucovina de Transilvania.
Comuna Pojorâta, localitatea în care a fost construită groapa de gunoi din Pasul Mestecăniş, a fost declarată de Guvernul României stațiune turistică de interes local, potrivit unei hotărâri adoptate de Guvern în ședința din 16 februarie 2017.
Localnicii au atras atenția că turismul – centrat pe peisaje montane, natură curată şi drumeţii – poate avea serios de suferit dacă zona este asociată cu o „gropă de gunoi”.
Zona turistică în care este amplasată facilitatea include popasuri, pensiuni şi trasee montane frecventate de turiști.
Depozitul de deșeuri se află la doar aproximativ 700 metri de popasul de la Mestecăniș, iar câteva sute de metri mai jos se află locuinţe şi pensiuni, ceea ce accentuează riscurile percepute — vizual, olfactive sau legate de mediu.
Disputa în instanță
Conflictul dintre autoritățile județene, organizațiile de mediu și comunitățile locale a ajuns în instanță. Procesul privind legalitatea autorizațiilor a fost deschis în 2017 și a trecut prin mai multe etape de contestații.
Prima victorie a cetățenilor a venit când instanţa a recunoscut că accesul la justiţie în materie de mediu nu trebuie să fie un „proces costisitor” – decizia prin care Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a stabilit că procedurile trebuie să fie rezonabile financiar a influenţat disputa.
Pe de altă parte, CJ Suceava a susţinut că amplasamentul a fost ales „din raţiuni tehnice”, pentru a deservi zona montană, iar lucrările de infrastructură „nu vor afecta mediul sau peisajul”.
În cel din urma, instanțele națioanel au dat câștig de cauză CJ Suceava pe motiv că proiectul gropii de gunoi a fost sesizat de persoane care locuiesc în alte județe, în Cluj, și prin urmare aceste persoane nu vor fi afectate de proiect.
Un nou început: târg pentru meșteșugari și produse locale
După ani de blocaj, Consiliul Județean Suceava a anunțat că terenul din popasul Mestecăniș nu va rămâne abandonat.
În locul gropii de gunoi, administrația județeană intenționează să amenajeze un târg permanent pentru produse tradiționale, artizanat și gastronomie locală, care să valorifice resursele montane și să susțină micii producători din zonă, așa cum ne-a spus Gheorghe Șoldan.
