Aproape 51% dintre antreprenorii români consideră sustenabilitatea o cale de reducere a costurilor, dar tot atâția o percep ca pe o investiție prea scumpă. Un studiu recent arată că lipsa resurselor interne și accesul limitat la finanțare frânează tranziția companiilor către modele de business sustenabile.
Sustenabilitatea rămâne pentru mulți antreprenori români o decizie economică mai degrabă decât o strategie de transformare.
Potrivit studiului realizat de BRD Groupe Société Générale, majoritatea IMM-urilor asociază sustenabilitatea cu eficiența operațională, dar ezită să facă pasul din cauza costurilor inițiale ridicate.
Un studiu din 2024 relevă că peste 75% dintre antreprenorii români cred că schimbările climatice au un impact negativ asupra mediului de afaceri.
Această cifră poate ilustra şi situaţia mentală a antreprenorilor, percepţia riscului climatic este ridicată, dar transformarea practică rămâne complicată.
Costurile – motorul și frâna tranziției verzi
Pentru 51% dintre antreprenori, sustenabilitatea înseamnă reducerea costurilor operaționale, prin eficiență energetică și utilizarea mai rațională a resurselor.
Paradoxal, același procent o consideră prea costisitoare pentru a fi implementată.
Accesul dificil la finanțare completează tabloul: 39% dintre respondenți spun că nu pot investi din lipsa sprijinului financiar adecvat.
Alte bariere majore sunt lipsa resurselor interne (53%) și a expertizei (39%), care limitează capacitatea companiilor mici de a iniția proiecte verzi.
„Rezultatele studiului arată că sustenabilitatea este adesea percepută ca un cost, nu ca o oportunitate”, spune Anca Nuțiu, Director Executiv Retail BRD Groupe Société Générale.
„Noi credem că este momentul să schimbăm această perspectivă – sustenabilitatea înseamnă reziliență și eficientizare, nu doar conformare”, afirmă Nuțiu.
Motivații pragmatice, mai puțină preocupare pentru reputație
Eficiența operațională și pregătirea pentru conformarea la reglementări sunt principalele motivații pentru adoptarea sustenabilității.
Valorile personale contează pentru doar 25% dintre antreprenori, iar reputația și diferențierea față de competiție abia depășesc 15-20%.
Studiul arată că sustenabilitatea e abordată mai degrabă ca instrument de optimizare decât ca investiție strategică în viitorul afacerii.
Percepții și mituri despre sustenabilitate
Mai mult de jumătate dintre antreprenori cred că produsele sustenabile nu se vând, fiind prea scumpe pentru consumatori.
Jumătate consideră că certificările sunt costisitoare și inutile, iar modelele de business circulare sunt fezabile doar în anumite industrii.
În plus, 49% cred că finanțarea sustenabilă este rezervată marilor companii, o percepție întâlnită mai des în rândul business-urilor tinere și locale.
Mai mult, cercetările arată că firmele cu o cultură de inovare adoptă mai uşor strategii sustenabile, chiar dacă finanţarea rămâne un obstacol.
Cât de bine înțeleg antreprenorii termenul de sustenabilitate
Deși 78% dintre respondenți au auzit de conceptul de business sustenabil, doar 24% știu că există o diferență între sustenabilitate și ESG.
Companiile mature sunt chiar mai confuze: 46% dintre cele cu peste 10 ani de activitate echivalează cei doi termeni.
Tinerii inovează, veteranii se conformează
Diferențele între generațiile de afaceri sunt semnificative. Companiile tinere văd sustenabilitatea ca pe o oportunitate de inovație, eficiență și diferențiere pe piață.
Reducerea costurilor operaționale (54%) și atragerea investițiilor (24%) sunt principalele lor motivații.
În schimb, companiile mature o percep ca pe o obligație de conformare la reglementări.
Pentru acestea, sustenabilitatea devine mai de grabă un standard de operare decât o sursă de avantaj competitiv.
Însă, potrivit raportului Observatorului Global al Antreprenoriatului (GEM), ecosistemul antreprenorial din România are o rată relativ redusă de start-up-uri orientate spre oportunitate.
Acest aspect amplifică dificultatea întreprinderilor de a vedea sustenabilitatea ca pe o creştere şi nu doar ca pe un cost.
Viitorul: între urgență și scepticism
63% dintre antreprenori cred că sustenabilitatea va deveni obligatorie pentru toate afacerile în mai puțin de zece ani.
Totuși, aproape 40% consideră această perspectivă îndepărtată sau improbabilă.
Această polarizare confirmă o piață împărțită între realism economic și reticență: pentru unii, sustenabilitatea e inevitabilă; pentru alții, un ideal prea scump.
Start-Up Nation 2025 sprijină afacerile sustenabile și inovația în rândul tinerilor antreprenori
În primăvara acestui an, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a lansat ediția 2025 a programului Start-Up Nation, cu accent pe susținerea afacerilor sustenabile și inovatoare.
Potrivit anunțului făcut în aprilie de fostul ministru Bogdan Ivan, programul oferă oportunități concrete pentru tinerii români sub 30 de ani care doresc să-și transforme ideile în afaceri viabile, capabile să contribuie la tranziția verde a economiei.
„Start-Up Nation 2025 oferă sprijin real pentru tinerii care vor să construiască afaceri sustenabile și competitive. Programul stimulează spiritul antreprenorial și creează premisele pentru o economie mai verde și mai digitalizată”, declara Bogdan Ivan.
Programul, ajuns la a patra ediție, are un buget total de 446 milioane de euro, finanțat din fonduri europene nerambursabile prin Programul Educație și Ocupare 2021-2027.
Fondurile pot fi folosite pentru achiziția de:
- echipamente tehnologice;
- licențe;
- mărci comerciale;
- mobilier;
- echipamente IT;
- formare profesională;
- activități de promovare.
Start-Up Nation 2025 este structurat pe doi piloni:
Pilonul I, destinat tinerilor sub 30 de ani, cu un buget de 295,7 milioane de euro, pentru susținerea afacerilor în regiunile mai puțin dezvoltate și în București–Ilfov;
Pilonul II, cu un buget de 150,4 milioane de euro, dedicat antreprenorilor din regiunile mai puțin dezvoltate, inclusiv celor proveniți din grupuri vulnerabile.
Prin această ediție, statul a încercat să creeze o legătură între antreprenoriat și sustenabilitate, direcționând fonduri către proiecte care pot genera locuri de muncă și inovație în domenii precum energie, tehnologie, reciclare sau servicii verzi.
Rămâne însă provocarea ca aceste mecanisme să fie mai accesibile pentru IMM-uri, prin simplificarea procedurilor și adaptarea criteriilor de eligibilitate la realitatea din teren.
BRD: de la analiză la soluții concrete
Prin studiul lansat în cadrul Climate Change Summit 2025, BRD își propune să faciliteze tranziția mediului de afaceri către un model economic sustenabil.
Banca oferă deja programe precum District BRD pentru IMM-uri și creditul corelat cu obiective de sustenabilitate, menite să recompenseze performanța verde prin mentorat, consultanță și finanțare avantajoasă.
„Ca bancă, ne dorim să deschidem o conversație reală cu companiile și să demonstrăm, prin soluții concrete, că investițiile în sustenabilitate pot genera economii, pot reduce riscurile și pot crea un avantaj competitiv pe termen lung”, a subliniat Anca Nuțiu.
Context și metodologie
Cercetarea a fost realizată în octombrie 2025, pe un eșantion de 150 de antreprenori reprezentând microîntreprinderi și IMM-uri.
Datele au fost colectate online, ținând cont de vechimea și dimensiunea companiei, aria geografică și domeniul de activitate.
CITIȚI ȘI:
Apple extinde investițiile în energie regenerabilă în România și Europa
Marile companii vor să scape de răspunderea pentru distrugerea mediului
