Reforma Romsilva: reorganizare, eficiență economică sau centralizare excesivă?

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) propune o reorganizare profundă a Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, instituția care administrează peste 3 milioane de hectare de pădure aflate în proprietatea statului român.

Proiectul de Hotărâre de Guvern va fi dezbătut public marți, 21 octombrie 2025, la sediul ministerului din București, iar tema este una cu implicații majore pentru modul în care vor fi gestionate pădurile României în următorul deceniu.

Parcul Național Buila - Vânturarița, sursa foto Romsilva
Parcul Național Buila – Vânturarița, sursa foto Romsilva

Contextul reformei: PNRR și noul Cod Silvic

Ministerul justifică această măsură prin obligațiile asumate de România în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), componenta C2 – „Pădurea și protecția biodiversității”.

Reforma 1 din această componentă cere modernizarea sistemului de guvernanță în domeniul forestier și combaterea tăierilor ilegale printr-o serie de acte normative noi, printre care figurează noul Cod Silvic (Legea nr. 331/2024) și, acum, hotărârea de guvern privind reorganizarea Romsilva.

De asemenea, în programul de guvernare PSD–PNL–USR–UDMR 2025–2028, se prevede expres o „reformă a Romsilva care să reducă numărul direcțiilor silvice, să separe activitățile ineficiente și să asigure un control suplimentar al transporturilor de masă lemnoasă”.

Cu alte cuvinte, executivul vrea o Romsilva mai suplă, mai controlabilă și mai profitabilă.

De ce era nevoie de o nouă hotărâre de guvern

Romsilva funcționează în prezent după un regulament adoptat prin HG 229/2009, un act considerat depășit de noile realități juridice și economice.

Ministerul afirmă că actualul cadru nu mai corespunde nici noilor principii de guvernanță corporativă, nici cerințelor de eficiență economică cerute de UE prin PNRR.

Astfel, proiectul de HG vine să actualizeze structura internă, să definească clar responsabilitățile direcțiilor silvice și să introducă criterii de performanță pentru conducerea centrală și teritorială.

Cum se schimbă structura Romsilva

Noua organizare a Romsilva va fi împărțită în:

  • o structură centrală la București (cu rol de coordonare, control și îndrumare),
  • unități fără personalitate juridică – adică direcții silvice și Complexul Silva, menționate în anexa 1,
  • unități cu personalitate juridică – instituții subordonate (herghelii, administrații de parcuri naționale și naturale, centre educaționale etc.), prevăzute în anexa 2.

Patrimoniul total este evaluat la 459,3 milioane lei, iar Romsilva administrează, potrivit documentelor, fondul forestier public și privat al statului, terenuri agricole aferente activităților sale, precum și cabalinele din Herghelia Națională, considerate patrimoniu genetic de interes public.

Parcul Național Buila - Vânturarița, sursa foto Romsilva
Parcul Național Buila – Vânturarița, sursa foto Romsilva

Obiectivele declarate: eficiență și transparență

Proiectul definește o Romsilva care nu mai e doar „administrator de păduri”, ci un operator economic diversificat.

Lista codurilor CAEN acceptate (în total peste 60) arată că instituția poate face de toate: de la exploatare forestieră și piscicultură până la construcții, energie regenerabilă, consultanță IT, turism ecvestru, publicitate și educație ecologică.

Scopul declarat este „gestionarea durabilă a pădurilor și creșterea contribuției acestora la combaterea schimbărilor climatice”, dar accentul se pune tot pe eficiență economică, formulare repetată obsesiv în ambele documente.

De exemplu, activitățile de exploatare a lemnului, de întreținere a drumurilor forestiere sau chiar de valorificare a vânatului se pot realiza doar „în condiții de eficiență economică”, ceea ce sugerează o orientare mai accentuată spre profit.

Bocănitul Cerbilor, sursa foto Romsilva
Bocănitul Cerbilor, sursa foto Romsilva

Reformă în resursa umană și management

Unul dintre cele mai importante puncte este introducerea contractelor de mandat de 5 ani pentru toate funcțiile de conducere – de la directorul general până la șefii de ocoale silvice. Mandatul poate fi prelungit o singură dată, dacă se promovează un nou concurs.

Concursurile vor fi înregistrate audio-video și organizate centralizat, la București.

Se introduce și un sistem unitar de indicatori de performanță, stabiliți de directorul general și de Consiliul de Administrație, în linie cu prevederile Ordonanței privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice (OUG 109/2011).

Pe scurt: mai mult control de la centru, mai puțină autonomie pentru direcțiile județene.

Centralizare sau profesionalizare?

Aici apare prima controversă. Pe de o parte, Ministerul argumentează că centralizarea procedurilor de angajare și controlul direct asupra mandatelor va duce la profesionalizarea sistemului și eliminarea „rețelelor locale” care au blocat reforma până acum.

Pe de altă parte, criticii – inclusiv unii sindicaliști și foști directori silvici – ar putea vedea în această măsură o politizare mascată: dacă toate numirile și evaluările se fac de la centru, sub ochiul ministrului, autonomia profesională devine o ficțiune.

Mai mult, hotărârea permite Consiliului de Administrație să aprobe organigramele și regulamentele direcțiilor silvice cu avizul conducătorului Autorității (adică ministrul Mediului). Cu alte cuvinte, MMAP va avea un cuvânt decisiv în toate structurile teritoriale.

Sursa foto: Romsilva
Sursa foto: Romsilva

Direcțiile silvice și subunitățile: reorganizare în lanț

Fiecare direcție silvică va putea înființa:

  • ocoale silvice de stat,
  • secții de exploatare a lemnului,
  • secții de întreținere a drumurilor forestiere,
  • centre de valorificare a produselor nelemnoase, a vânatului, piscicultură și salmonicultură.

Aceste structuri vor funcționa doar dacă sunt profitabile, iar evaluarea economică va fi anuală.

Interesant este că Romsilva va putea închiria sedii nefolosite și chiar colabora cu operatori privați pentru exploatarea sau întreținerea infrastructurii forestiere.

Pe hârtie, măsurile par moderne și eficiente. În realitate, însă, reducerea numărului direcțiilor silvice – una dintre țintele PNRR – ar putea duce la desființarea sau comasarea unor structuri locale, cu efecte directe asupra locurilor de muncă și capacității de supraveghere în teren.

Domenii speciale: arii protejate și herghelii

Romsilva rămâne și administratorul ariilor naturale protejate pe care le deține în baza contractelor cu statul (parcuri naționale, parcuri naturale etc.).

Documentul prevede 22 de unități cu personalitate juridică dedicate acestor zone, care vor continua să elaboreze planuri de management, rapoarte anuale, avize și studii de impact.

Totodată, o altă unitate – Herghelia Națională – are statut distinct, iar cheltuielile pentru întreținerea a maximum 2.060 de cai se vor suporta parțial de la bugetul de stat.

Aceste detalii pot părea minore, dar includ o miză reală: administrarea ariilor protejate este una dintre cele mai criticate activități ale Romsilva, acuzată în trecut de ONG-uri că promovează exploatarea economică în zone care ar trebui strict conservate.

Un colos economic cu activități de la lemn la IT

Proiectul de hotărâre detaliază activități din aproape toate sectoarele economice: agricultură, construcții, transport, turism, energie, cercetare, servicii IT, educație, până la publicitate și editare de reviste.

Deși aceste activități sunt permise doar „în condiții de eficiență economică”, diversificarea excesivă ridică semne de întrebare: este realist ca o regie silvică să facă și editare, și construcții, și energie regenerabilă, și turism?

Unii experți ar putea interpreta această listă ca o deschidere spre privatizări mascate: odată ce aceste activități sunt declarate legale, ele pot fi externalizate către „asociați” sau „parteneri privați”, conform articolului care permite Romsilva „să se asocieze cu persoane juridice române sau străine pentru activități de interes comun”.

Pădure de foioase toamna, sursa foto Romsilva
Pădure de foioase toamna, sursa foto Romsilva

Regimul financiar: autonomie, dar sub control guvernamental

Romsilva va continua să funcționeze pe bază de gestiune economică și autonomie financiară, însă bugetul de venituri și cheltuieli va fi aprobat de Guvern, iar indicatorii financiari vor fi monitorizați de Consiliul de Administrație.

Cheltuielile generale vor fi acoperite din veniturile subunităților, iar metodologia de distribuție a fondurilor va fi aprobată intern, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii.

Această formulă lasă o marjă mare de decizie internă, dar și o dependență politică – Guvernul are ultimul cuvânt la buget.

Ce se schimbă pentru angajați

Personalul actual al Romsilva se va prelua integral în noile structuri, dar în termen de 30–60 de zile vor fi aprobate noile organigrame.

Toate posturile de conducere se ocupă prin concurs, iar contractele de muncă se suspendă pe durata mandatului managerial.

Salarizarea se va face „în conformitate cu principiile nediscriminării, egalității și sustenabilității financiare”, dar fără garanții clare privind nivelurile salariale.

Sindicatele din silvicultură ar putea ridica obiecții serioase: centralizarea concursurilor la București și contractele de mandat pe termen determinat ar putea vulnerabiliza angajații și deschide ușa pentru epurări politice.

Posibile obiecții și puncte sensibile din perspectiva dezbaterii publice

  • Centralizarea excesivă a deciziilor

– Toate concursurile, numirile și evaluările trec prin structura centrală.
– Direcțiile din teritoriu devin dependente de avizul „Autorității”, adică de minister.
– Există riscul ca reforma să devină un instrument de control politic asupra pădurilor.

  • Comasarea direcțiilor silvice și riscul pierderii capacității locale

– Reducerea numărului de direcții ar putea duce la supraîncărcarea celor rămase și la scăderea supravegherii efective în teren.

– În multe județe montane, ocoalele silvice sunt și singura prezență instituțională activă.

  • Eficiența economică vs. protecția mediului

– Formularea „doar în condiții de eficiență economică” poate justifica închiderea unor activități cu rol social sau ecologic, dar fără profit (ex. pepiniere, drumuri forestiere de acces, păduri de protecție).
– ONG-urile de mediu vor critica probabil această logică, pe care o vor vedea ca „mercantilizarea pădurii publice”.

  • Lipsa de transparență în gestionarea parteneriatelor cu privații

– Articolele care permit Romsilva să se asocieze cu firme private deschid posibilitatea unor contracte comerciale greu de controlat.
– În absența unei proceduri clare de selecție, pot apărea suspiciuni de conflict de interese.

  • Administrarea ariilor protejate

– Deși reforma păstrează în structura Romsilva administrarea parcurilor naționale, există o presiune tot mai mare din partea ONG-urilor pentru separarea totală a acestei funcții.

– Reorganizarea actuală nu face această separare, ceea ce poate genera noi dispute publice.

ROMSILVA: o reformă cu două fețe

Proiectul Ministerului Mediului încearcă să răspundă cerințelor din PNRR și să aducă Romsilva în logica guvernanței corporative moderne.

Pe hârtie, documentul promite eficiență, transparență și profesionalizare.
În practică, însă, există riscul ca această reformă să transforme Romsilva într-o instituție hipercentralizată, controlată politic și preocupată mai mult de profit decât de protejarea pădurilor.

În plus, chiar dacă acum se pare că avem o conducere a ministerului orientată spre performanță economică, transparență și reformă, nimeni nu poate garanta că un alt ministru sau conducere a Romsilva vor utiliza noile pârghii de control într-o direcție benefică patrimoniului silvic național.

Bujorul de munte, Parcul Naţional Munţii Rodnei este o arie naturală protejată cu o suprafata de 47202 ha, sursa foto Romsilva
Bujorul de munte, Parcul Naţional Munţii Rodnei, sursa foto Romsilva

Așadar centralizarea deciziilor la nivelul ministerului de resort, poate să se întoarcă împotriva gestionării echilibrate a pădurilor dacă la minister va ajunge o persoană favorabilă tăierilor excesive de exemplu.

De asemenea, accentuarea laturii economice și orientarea spre profituri mai mari poate avea efecte similare de exploatare irațională a resurselor silvice.

Dacă dezbaterea publică din 21 octombrie va fi una reală și nu doar formală, atunci ar trebui să clarifice câteva întrebări esențiale:

  • Câte direcții silvice vor fi comasate și ce se întâmplă cu personalul disponibilizat?
  • Cum se va asigura independența profesională a managerilor locali?
  • Ce garanții există că principiul „eficienței economice” nu va submina funcția de protecție a pădurilor și biodiversității?

Până la răspunsuri, putem spune doar atât: reforma Romsilva e una dintre cele mai importante și mai sensibile transformări administrative ale acestui deceniu, iar efectele ei se vor vedea nu doar în bilanțuri contabile, ci și în starea pădurilor României pentru mulți ani de acum înainte.

CITIȚI ȘI:

Ministerul Mediului oprește super-bonusurile pensionării din Romsilva

Guvernul schimbă Codul Silvic prin OUG pentru reorganizarea Romsilva, invocând PNRR

Au început înscrierile pentru Gala Green Report 2025

spot_img

Newsletter-ul de mediu

Ultimele știri