Conflictul dintre Consiliul Județean Timiș și operatorul RETIM Ecologic Service escaladează. Compania acuză un blocaj administrativ și avertizează că oprirea depozitului Ghizela va genera consecințe economice și ecologice majore, în timp ce autoritățile susțin că măsura este necesară pentru prevenirea poluării și depășirea capacității autorizate.
Prin Hotărârea nr. 294 din 7 octombrie 2025, Consiliul Județean Timiș a decis rezilierea unilaterală a contractului de concesiune pentru Depozitul de Deșeuri Nepericuloase Ghizela și suspendarea activității operatorului RETIM.
Măsura a fost justificată prin depășirea capacității de depozitare și prin riscul de poluare a apelor de suprafață și freatice.
RETIM respinge acuzațiile și vorbește despre o decizie abuzivă, lipsită de temei tehnic sau legal.
„Închiderea depozitului nu are justificare nici tehnică, nici juridică. Este o decizie care afectează nu doar compania, ci întreaga comunitate din județ”, a declarat Dan Pascu, directorul general RETIM Ecologic Service.
Impact social și economic
Compania avertizează că oprirea activității la Ghizela va duce la pierderea a peste 100 de locuri de muncă.
„În spatele fiecărei decizii politice există oameni reali. Oameni care și-au făcut treaba exemplar și care acum riscă să ajungă în șomaj, în prag de iarnă, fără nicio vină”, a spus Dan Pascu.
Angajații afectați provin în mare parte din zona rurală, unde alternativele de angajare sunt limitate.
În plus, transportarea deșeurilor la zeci sau sute de kilometri distanță va genera costuri suplimentare suportate de cetățeni prin creșterea tarifelor de salubrizare.
Transferul deșeurilor în Hunedoara, un risc ecologic documentat
Hotărârea Consiliului Județean Timiș de a muta 65.000 de tone de deșeuri generate anual în județul Hunedoara reprezintă, potrivit RETIM, un pericol ecologic real.
Depozitul de la Bârcea Mare, care ar urma să preia aceste cantități, are un istoric de incidente și sancțiuni.
În 4 iulie 2025, acolo a avut loc un incendiu major, pentru care a fost emis mesaj RO-Alert, iar Inspectoratul pentru Situații de Urgență a intervenit la fața locului.
Mai mult, în august 2024, Comisariatul Județean Hunedoara al Gărzii Naționale de Mediu a aplicat o amendă de 80.000 lei pentru gestionarea neconformă a perimetrului.
Iar în 2021, aceeași autoritate a sancționat operatorul pentru poluarea pârâului Tâmpa cu levigat, sancțiune de 100.000 lei menținută definitiv în instanță.
Aceste antecedente indică un risc operațional major, care ar fi agravat de o supraîncărcare rapidă cu deșeuri provenite din Timiș.
Depozitele din județele învecinate au capacități de tratare și depozitare limitate, fiind proiectate pentru necesarul local, nu pentru preluări suplimentare.
Mutarea deșeurilor ar putea genera o supraîncărcare a instalațiilor existente, cu riscuri evidente: acumulare excesivă de levigat, poluarea apelor subterane și instabilitate structurală a depozitelor.
RETIM reamintește că depozitul Ghizela este sigur, monitorizat permanent și dotat cu două stații de tratare a levigatului complet funcționale, fără incidente de mediu până în prezent.
Rezultatele ultimului control efectuat de ABA Banat, la 28 august 2025, confirmă că nu există poluare, exfiltrații sau depășiri ale parametrilor legali.
„Un semnal periculos pentru mediul de afaceri”
RETIM, membră a RER Ecologic Group, acuză autoritățile județene că descurajează mediul privat și subminează predictibilitatea economică.
„Este un semnal periculos pentru orice investitor: o companie care operează legal, în baza unui contract valabil, poate fi eliminată oricând printr-o decizie arbitrară. Lipsa de stabilitate afectează întreaga economie locală”, a declarat Radu Merica, CEO al RER Ecologic Group și președinte al Consiliului de Administrație RETIM.
Compania a anunțat că va contesta în instanță hotărârea CJ Timiș și va sesiza autoritățile naționale și europene pentru a demonstra lipsa de transparență administrativă.
„Situația de la Ghizela nu este nici dramatică, nici periculoasă”
În cadrul conferinței de presă, Dan Pascu a explicat că starea reală a depozitului este stabilă și monitorizată continuu.
„Cei care au fost la fața locului au putut vedea că situația nu este nici dramatică, nici tragică. Nu există probleme cu levigatul, nu există infiltrații, iar Celula 2 are încă spațiu disponibil”, a spus acesta.
Pascu a precizat că înălțimea deșeurilor în zona de nord-est este de 12-14 metri, față de 20 de metri prevăzuți în proiect.
„Se vede cu ochiul liber că există încă spațiu. După atingerea înălțimii maxime, oprim depozitarea și trecem la măsurători conform legii.”
Originea disputei: diferențe de volum și autorizații neactualizate
Potrivit companiei, divergența cu autoritățile a început în martie 2025, când compania a transmis documentația tehnică actualizată privind capacitatea Celulei 2, confirmată de proiectant la 1,1 milioane metri cubi.
„Aceasta este valoarea reală, rezultată din măsurători și documente inginerești. Agenția pentru Protecția Mediului Timiș avea obligația legală să actualizeze autorizația integrată, dar nu a făcut-o”, a spus Pascu.
Acesta a explicat că, la închiderea Celulei 1, în 2019, volumul real a fost de 800.000 metri cubi, față de 600.000 prognozați, fără ca autoritățile să conteste depășirea.
„Am respectat toate condițiile tehnice și am raportat permanent valorile la APM și Garda de Mediu. Nimeni nu a avut obiecții până acum.”
În opinia operatorului, lipsa de actualizare a autorizației a creat confuzie administrativă și a permis interpretarea greșită a datelor:
„Ori informația e relevantă și trebuia asumată, ori nu e – dar nu poți închide un depozit pe baza unei excepții rămase neactualizate.”
„Decizia de oportunitate ignoră standardele de mediu”
Radu Merica a criticat public declarațiile președintelui CJ Timiș, Alfred Simonis, care a numit rezilierea „o decizie de oportunitate”.
„Domnul președinte consideră oportun să transporte deșeurile la un depozit din Hunedoara, aflat la un județ distanță, care are doar jumătate din capacitatea de tratare a celui din Timiș. Lor li se triplează volumul, cu aceleași echipamente. Este o decizie care ignoră standardele de mediu”, a spus Merica.
Acesta a atras atenția că riscurile se transferă astfel către alte comunități.
„Problemele nu dispar, ci se mută. Dacă se întâmplă un incident acolo, efectele vor fi mai grave pentru locuitorii din Hunedoara, nu pentru noi.”
Depozitarea trebuie precedată de tratare
RETIM subliniază că legea interzice depozitarea directă a deșeurilor netratate și avertizează că depozitele din județele vecine nu pot prelua volume suplimentare fără riscuri.
„Indiferent de județ, deșeurile trebuie tratate înainte de depozitare. Cele reciclabile se sortează, cele reziduale se tratează mecanobiologic – tocate, cernute, compostate, uscate. Pentru asta e nevoie de capacitate disponibilă, iar niciun depozit nu are rezerve pentru a procesa de trei ori mai mult decât a fost proiectat”, au transmis reprezentanții companiei.
Supraîncărcarea, spun aceștia, poate duce la blocaje operaționale și la riscuri majore de poluare, în special la depozitul din Hunedoara, unde urmează să fie transportate deșeurile din Timiș.
Dan Pascu a explicat în detaliu cum se pot amplifica riscurile:
„Aceasta înseamnă o depozitare forțată, în condiții în care chiar și simpla depozitare este o provocare. Pentru compactare și manipulare ai nevoie de spațiu, mașini speciale și timp. Chiar și depozitarea, prin natura ei, e o capacitate. Dacă o supraîncarci, se blochează.”
Acesta a adăugat că stațiile de tratare a levigatului nu sunt dimensionate pentru volume triple și că depozitul de la Ghizela încă are capacitate tehnică de operare.
În cel mai pesimist scenariu, spune Pascu, depozitul ar mai putea funcționa un an.
„Chiar și în cel mai prost scenariu, depozitul mai poate funcționa cel puțin un an, iar în cel mai bun, cu instalațiile de sortare și tratare din județ funcționale, durata ar putea ajunge la doi ani”, a precizat Dan Pascu.
„E ușor să închizi ceva, dar trebuie să oferi alternativă”
Radu Merica a punctat că decizia CJ Timiș a fost luată fără un plan clar pentru redirecționarea fluxurilor de deșeuri.
„E ușor să închizi ceva, dar trebuie să oferi alternativă. Noi colectăm zona 0 și zona 1. Începând de luni, nu știm unde vor ajunge deșeurile, în ce bază legală și cu ce infrastructură”, a spus Merica.
El a amintit că la Ghizela nu funcționează doar o groapă, ci un complex integrat de sortare și tratare.
Poziția Consiliului Județean Timiș
Consiliul Județean Timiș susține că decizia de a suspenda activitatea la Depozitul Ghizela și de a rezilia contractul cu RETIM Ecologic Service este una „necesară și legală”, luată „pentru protejarea mediului și a populației”.
Președintele CJ, Alfred Simonis, afirmă că hotărârea s-a bazat pe concluziile Gărzii de Mediu Timiș și ale Agenției pentru Protecția Mediului, care ar fi semnalat „depășirea capacității autorizate și acumularea excesivă de levigat”.
„În caz de ploi abundente sau tasări, există riscul real de contaminare a râurilor Timiș și Bega. Nu putem ignora aceste avertismente. Decizia a fost luată în baza documentelor oficiale, nu din considerente politice”, a declarat Simonis.
Critici privind modul de operare al RETIM
Reprezentanții Consiliului Județean acuză compania RETIM că nu a respectat obligațiile contractuale și că a raportat eronat volumele depozitate în celula 2.
„Depozitul de la Ghizela este la capacitate maximă, conform datelor transmise de autoritățile de mediu. Operatorul a continuat să primească deșeuri, deși știa că spațiul autorizat este depășit. Aceasta este o încălcare gravă a obligațiilor contractuale”, a precizat CJ Timiș.
Administrația susține, de asemenea, că a primit numeroase sesizări din partea locuitorilor și a primarilor din zonă, legate de mirosuri persistente, acumularea de levigat și scurgeri necontrolate, iar în aceste condiții era „imposibil să ignore avertismentele venite din teritoriu”.
„O măsură temporară, nu o criză”
CJ Timiș afirmă că decizia de a transporta temporar deșeurile în județele Hunedoara și Arad este o măsură provizorie menită să prevină o criză sanitară și să asigure continuitatea serviciului public de salubritate.
„Nu închidem sistemul de salubritate din Timiș, ci îl punem în siguranță până când vom prelua controlul asupra infrastructurii”, a declarat Simonis.
În acest scop, CJ Timiș a anunțat înființarea societății publice Eco Serv Timiș SRL, care urmează să administreze depozitul Ghizela în regim de urgență.
„Eco Serv va fi o companie cu capital public integral, care va opera transparent și va reinvesti eventualul profit în infrastructura de mediu a județului. Obiectivul este să avem un control direct asupra unei infrastructuri esențiale, care nu poate fi lăsată exclusiv în mâinile unui operator privat”, a mai spus Simonis.
Argumentul economic
Pe lângă argumentul ecologic, Consiliul Județean Timiș invocă și motivația economică: reducerea costurilor pe termen lung.
„Gestionarea publică ne va permite să controlăm tarifele și să evităm profitul comercial care, în prezent, părăsește sistemul. Acest model funcționează deja în alte județe și aduce beneficii directe cetățenilor”, au precizat reprezentanții CJ.
În ceea ce privește acuzațiile de abuz administrativ, Simonis a respins criticile operatorului și a acuzat compania RETIM că:
„A creat o presiune mediatică artificială pentru a menține o poziție contractuală avantajoasă”.
„Unii operatori nu înțeleg că legea mediului e mai importantă decât interesul lor economic. Închiderea temporară a unei celule nu este o catastrofă, ci o măsură de protecție”, a spus președintele CJ Timiș.
Consiliul Județean afirmă că va colabora cu Ministerul Mediului, Garda de Mediu și Administrația Fondului pentru Mediu pentru identificarea de soluții pe termen lung și pentru „modernizarea integrală a infrastructurii de deșeuri din județ”, prin fonduri europene și naționale.
Intervenția Gărzii de Mediu
Garda Națională de Mediu – Comisariatul Timiș a dispus oprirea depozitării începând cu 20 octombrie 2025, invocând depășirea capacității autorizate.
Potrivit declarațiilor președintelui CJ, inspectorii de mediu ar fi constatat un volum de levigat peste limita admisă.
RETIM susține că nu a primit niciun proces-verbal de sancțiune și că toate analizele realizate de Administrația Bazinală Banat confirmă lipsa poluării și a depășirilor de parametri.
Blocaje precum cel de la Ghizela arată fragilitatea infrastructurii de gestionare a deșeurilor și dependența sistemului de câteva centre-cheie, vulnerabile la decizii administrative sau întârzieri instituționale.
România rămâne, însă, printre statele membre dependente de depozitare și se află deja în procedură de infringement declanșată de Comisia Europeană.
Potrivit Directivei (UE) 2018/850, până în 2035 statele membre trebuie să reducă deșeurile municipale depozitate la maximum 10% din totalul generat.
În lipsa unor investiții coordonate și a unei strategii coerente, fiecare conflict administrativ riscă să devină o criză de mediu națională.
CITIȚI ȘI:
Ghizela, aproape de colaps: deponeul din Timiș mai are viață doar doi ani
