Ministerul Afacerilor Externe apreciaza ca, "prin acest demers, autoritatile ucrainene incearca sa compenseze imaginea creata prin reactiile negative repetate ale organismelor internationale fata de dezvoltarea proiectului Bastroe".
In ultimii ani, situatia Canalului Bastroe si efectele pe care acesta le are asupra mediului in rezervatia naturala Delta Dunarii au devenit o problema de maxima importanta pentru unele dintre cele mai renumite organizatii internationale, oficiale si neguvernamentale. Semnalele de alarma trase de la Bucuresti au sensibilizat opinia publica internationala, dar au lasat rece "conducerea" de la Kiev, indiferent care a fost aceasta. Mai mult chiar, sfidand tratatele semnate si prefacandu-se ca inteleg gravitatea situatiei si ca incearca sa remedieze o parte din raul facut, oficialii ucraineni au facut ce au vrut.
Din pacate, atitudinea iresponsabila a Kievului a continuat, ajungand acum sa depaseasca orice limita a bunului simt. Rezultatul este incredibil: autoritatile ucrainene au amenintat luni ca vor sesiza autoritatile internationale, acuzand Romania de distrugerea ecosistemului in Delta Dunarii.
"Ucraina intentioneaza sa ridice la nivel international problema neregulilor comise de Romania in activitatile economice ale acestei tari din Delta Dunarii", a declarat luni, intr-o conferinta de presa sustinute la Kiev, purtatorul de cuvant al Ministerului ucrainean de Externe, Vasili Kirilici, citat de Interfax-Ukraina, transmite Agerpres.
El a informat ca, in perioada 14-18 septembrie, la Geneva, se va desfasura cea de-a 17-a reuniune a Comisiei pentru implementarea Conventiei de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontalier. Delegatia ucraineana la aceasta intrunire este condusa de ambasadorul cu insarcinari speciale al MAE al Ucrainei, Aleksei Sovkoplias.
"Ucraina va pleda pentru adoptarea unor decizii care sa oblige partea romana sa-si sisteze activitatile ce distrug ecosistemul in Delta Dunarii si genereaza amenintari transfrontaliere la adresa mediului inconjurator, in particular, pe teritoriul Ucrainei", a afirmat purtatorul de cuvant al MAE de la Kiev, adaugand ca diplomatia ucraineana va pune la dispozitia presei o informatie mai completa in legatura cu acest subiect in finalul reuniunii de la Geneva.
Conventia de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontalier a fost ratificata de Ucraina in 1999, iar de Romania – in 2001, aminteste agentia de presa citata.
Acest document include obligatiile statelor in legatura cu impactul activitatilor economice asupra mediului in stadiul timpuriu de planificare, informare reciproca si consultari bilaterale vizand proiecte de anvergura care pot avea impact asupra mediului inconjurator, noteaza Interfax-Ukraina, fara sa aminteasca in acest context de proiectul Bastroe initiat pe ascuns de Kiev in 2004 si de efectele canalului asupra ecosistemului din Delta Dunarii.
"In ciuda piedicilor puse de Romania, constructia canalului Dunare-Marea Neagra a fost finalizata"
Canalul Bastroe a revenit in atentia publica si in martie, Ministerul roman al Afacerilor Externe anuntand ca a cerut Ambasadei Ucrainei lamuriri referitoare la informatiile aparute despre inaugurarea unui baraj de pe artera navigabila de mare adancime "Dunare – Marea Neagra" (Bastroe). Cu acest prilej, partea romana a reamintit partii ucrainene ca astfel de actiuni incalca prevederile internationale.
In schimb, guvernatorul regiunii Odesa, Nikolai Serdiuk, a declarat in luna mai ca, in ciuda piedicilor puse de Romania, constructia canalului Dunare-Marea Neagra (n.r. – denumirea ucraineana a canalului Bastroe) a fost finalizata, canalul functioneaza si chiar aduce venituri Ucrainei si in special regiunii Odesa.
Statele-parti ale Conventiei Espoo, care s-au reunit anul trecut la Bucuresti, au cerut Ucrainei sa opreasca lucrarile la canal, sa reia dialogul cu autoritatile romane si sa parcurga etapele procedurale necesare prevazute de Conventia de la Espoo.
In iulie, partea romana a subliniat ca demersurile Romaniei, sustinute de cele ale organizatiilor internationale de mediu si ale ONG-urilor, nu sunt motivate economic, ci au ca scop determinarea Ucrainei de a respecta conventiile internationale aplicabile unui proiect de infrastructura complex derulat intr-o zona fragila de interes international si care poate avea un impact negativ asupra mediului.
MAE: Acuzatiile Ucrainei "nu sunt fundamentate"
Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe primit la redactie, in cadrul lucrarilor Comitetului de Implementare al Conventiei Espoo (care se vor desfasura la Geneva in perioada 16-17 septembrie 2009) va fi analizata o solicitare transmisa de Ucraina la 6 martie 2009 impotriva Romaniei avand ca obiect o presupusa incalcare de catre partea romana a obligatiilor de mediu in ceea ce priveste constructia unor cai navigabile interioare in Delta Dunarii.
Romania va fi reprezentata la reuniunea de la Geneva de o delegatie condusa de Grigore Baboianu, Guvernatorul Administratiei Biosferei Deltei Dunarii, si formata din reprezentanti ai Ministerului Mediului, Administratiei Nationale Apele Romane, Institutului National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor, Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, Administratiei Fluviale a Dunarii de Jos si Ministerului Afacerilor Externe.
"Sustinerile partii ucrainene referitoare la pretinsele incalcari de catre Romania, ale prevederilor Conventiei de la Espoo nu sunt fundamentate. Fata de aceste simple alegatii, fara baza reala, delegatia romana va informa Comitetul de Implementare asupra faptului ca Romania nu construieste in realitate nicio cale navigabila interioara in Delta Dunarii si ca nu intentioneaza implementarea unui astfel de proiect, asa cum sustine Ucraina. Va arata totodata ca activitatile la care face referire Ucraina in plangerea sa (cum ar fi amenajarea pentru navigatie a canalului Sulina, realizarea unor lucrari de dragaj si depunerea materialului dragat, sau executarea de lucrari hidrografice pe bratul Sf. Gheorghe) au fost finalizate, aproape in totalitate, inainte de ratificarea de catre Romania a Conventiei Espoo (29 martie 2001), deci prevederile Conventiei nu puteau fi aplicate in privinta lor. In ceea ce priveste lucrarile intreprinse dupa data mentionata, acestea nu se incadreaza in prevederile Conventiei (care stabileste lista de activitati despre care se considera, inca din faza de proiect, ca sunt susceptibile sa provoace impact transfrontalier), fiind realizate in temeiul unor obligatii ce revin Romaniei conform unor conventii internationale, iar Ucraina a fost informata in privinta lor. Ministerul Afacerilor Externe apreciaza ca, prin acest demers, autoritatile ucrainene incearca sa compenseze imaginea creata prin reactiile negative repetate ale organismelor internationale de profil fata de dezvoltarea proiectului Bastroe".
Conventia Espoo privind evaluarea impactului de mediu in context transfrontier stabileste obligatia statelor parti de a evalua impactul de mediu al unor anumite activitati, inainte de inceperea acestora. De asemenea, stipuleaza obligatia statului de origine de a notifica alte state potential afectate si de a se consulta cu acestea cu privire la proiectele care au un impact transfrontalier probabil. Comitetul de Implementare are rolul de a supraveghea indeplinirea obligatiilor ce revin partilor la Conventie.
Potrivit MAE, Romania a sesizat Comitetul de Implementarea al Conventiei referitor la neindeplinirea de Ucraina a procedurilor stipulate de Conventie in privinta realizarii unui canal de navigatie de mare adancime pe bratele Bastroe si Chilia ale Dunarii ("proiectul Bastroe"). In urma demersurilor Romaniei si pe baza concluziilor Comitetului de Implementare, statele parti la Conventia Espoo au adoptat la Bucuresti, in mai 2008, o decizie prin care constata neindeplinirea de catre Ucraina a obligatiilor sale. Ulterior Ucraina a anulat decizia privind implementarea fazei a II-a a proiectului canalului de navigatie si a initiat consultari pe aceasta tema cu partea romana, consultari aflate in curs de desfasurare.
