Noul impozit auto al Guvernului nu ține cont de emisiile de CO2 și tratează la fel vehiculele vechi și cele noi. Diferența de taxare dintre clase ajunge la maximum 21%, un prag prea mic pentru a reduce poluarea sau a stimula trecerea la mașini moderne.
Proiectul de impozitare auto ridică întrebări serioase privind corectitudinea și eficiența sa.
Schema fiscală, introdusă prin asumarea răspunderii Guvernului, se bazează pe criterii învechite, ignoră emisiile reale de CO2 și tratează identic vehiculele noi și vehiculele vechi, potrivit industriei.
„Formula propusă nu reflectă principiul poluatorul plătește și nu descurajează menținerea sau importul de mașini poluante”, avertizează Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile.
Formula fiscală propusă de Guvern
Guvernul a construit sistemul pe doi indicatori: capacitatea cilindrică și norma Euro.
Fiecare interval de cilindre are asociată o valoare fiscală exprimată în lei per 200 cm3. Diferențele între clase sunt reduse, iar avantajele pentru hibride aproape inexistente.
Diferențele între Non Euro și Euro 6 sunt de numai 18-21% în funcție de cilindre, iar pentru motoare peste 3001 cm3 scad la 10%.
Vehiculele hibride cu emisii sub 50 g CO2/km plătesc aproape identic cu vehiculele convenționale Euro 6.
„Această amplitudine redusă nu transmite un semnal de cost suficient pentru reînnoirea parcului auto și nu descurajează achiziția vehiculelor vechi și poluante”, explică APIA.
Diferențe prea mici între poluanți și nepoluanți
Lipsa unui ecart clar între vehicule poluante și nepoluante menține atractivitatea pieței second-hand.
Un motor Euro 6 nou este impozitat aproape identic cu un model Euro 6 vechi de zece ani.
„Sistemul nu stimulează achiziția de vehicule mai puțin poluante”, transmite organizația.
Context economic ignorat de proiect
Între 2016 și 2025, inflația cumulată ajunge la 69,42%, iar cursul RON/EUR a crescut cu 12,4%.
În paralel, parcul auto a îmbătrânit, iar România se menține pe primul loc în UE la mortalitate rutieră.
Conform Consiliului European pentru Siguranța în Transporturi (ETSC), rata a fost de 77 de decese la un milion de locuitori în 2024, față de media europeană de 45.
„Aceste valori alarmante sunt alimentate de circulația vehiculelor vechi, nesigure și poluante, care afectează direct siguranța rutieră”, avertizează APIA.
Piața gri și ne-fiscalizarea întrețin problema
Organizația atrage atenția asupra lipsei fiscalizării pe întreg lanțul auto:
- vânzarea;
- transportul;
- reparațiile.
Lipsa plăților bancare și comerțul nefiscalizat întrețin piața vehiculelor vechi.
„Acest fenomen afectează dezvoltarea economică și agravează deficitul bugetar – o temă care ar trebui să fie prioritară”, arată asociația.
Normele Euro și emisiile de CO2 – cadre distincte
Normele Euro, introduse din 1992, reglementează oxizi de azot, particule, monoxid de carbon și hidrocarburi, pentru a reduce poluarea locală și efectele asupra sănătății.
În paralel, Uniunea Europeană are un cadru separat pentru emisiile de CO2, considerate responsabile pentru schimbările climatice.
Țintele au fost de 130 g/km în 2015, 95 g/km din 2021 și reducere de 55% până în 2030, cu obiectiv zero emisii pentru vehicule noi din 2035.
„Propunerea Ministerului combină două cadre legislative distincte și ignoră componenta CO2, cea mai relevantă astăzi în contextul politicilor climatice europene”, subliniază APIA.
Simulări comparative pentru modele populare
Un alt punct critic este ilustrat de simulările APIA pentru modele populare din parcul auto național.
Acestea arată că diferențele de taxare propuse de Minister sunt mici și nu descurajează menținerea vehiculelor vechi.
Un BMW 320d Euro 4, vechi de 20 de ani, ar plăti 284 de lei în noua formulă, cu doar 100 de lei peste actuala taxă.
O Skoda Octavia 1.9 TDI din 2008 ar crește de la 171 la 270 de lei, o diferență care nu descurajează circulația.
În schimb, un Peugeot 3008 BlueHDi din 2022, vehicul modern și eficient, ar fi impozitat cu 124 de lei, aproape la fel ca un Logan Euro 6 vechi de zece ani.
„Ministerul nu diferențiază suficient între performanța reală a mașinilor, ceea ce creează anomalii evidente”, explică reprezentanții APIA.
Lipsa stimulentelor pentru vehicule curate
Vehiculele hibride și electrice nu primesc stimulente reale. Reducerile față de mașinile convenționale sunt aproape inexistente.
„Această abordare contravine obiectivelor de mediu asumate de România și de Uniunea Europeană”, atrage atenția asociația.
Apel pentru criterii moderne și corecte
„Propunerea este greșită și incompletă”, transmite APIA.
Sistemul nu reflectă realitatea tehnologică, nu este corelat cu țintele de CO2 și nu stimulează tranziția către un transport curat.
Asociația cere integrarea urgentă a unor criterii precum emisiile de CO2, vechimea vehiculului și nivelul real de poluare, alături de cilindree și norma Euro.
Organizația reamintește că a transmis deja o propunere fundamentată pe bune practici europene și pe principiul „poluatorul plătește”.
„Tentativa noastră de a avea un dialog direct cu Ministerul Transporturilor a fost respinsă cu motivarea oficială că agenda este extrem de încărcată”, au transmis reprezentanții organizației.
Totodată, Consiliul Director APIA transmite că organizația este pregătită să contribuie la această construcție, împreună cu Guvernul României.
CITIȚI ȘI:
Green Revolution și viitorul mobilității: Conferința despre transport sustenabil în România
Ghidul de finanțare RABLA 2025 pus în consultare publică pe site-ul ministerului mediului
