Munții Šumava (Alpii Boemiei) și Munții Făgăraș se leagă printr-un acord de cooperare care pune la aceeași masă două modele de conservare. Cel mai mare parc național din Cehia și cel mai ambițios proiect privat de protecție a naturii din România vor să arate că pădurile pot susține comunități, economie și biodiversitate deopotrivă.
Administrația Parcului Național Šumava și echipa Conservation Carpathia au semnat un parteneriat de cinci ani.
Acordul prevede schimb de experiență, cercetare comună, programe educaționale și soluții pentru refacerea habitatelor degradate.
Colaborarea se extinde și asupra ecoturismului și a mecanismelor economice prin care comunitățile locale pot beneficia direct de pe urma naturii.
Pentru organizația din România, această înțelegere completează parteneriatul început în 2022 cu Parcul Național Pădurile Bavareze din Germania și așază Carpații într-o rețea transnațională a sălbăticiei europene.
„O sursă de inspirație”
„Colaborarea cu Fundația Conservation Carpathia este o sursă de inspirație. Vedem cum o inițiativă privată de conservare își propune să creeze un parc național, așa cum ne imaginam și noi Šumava la începutul anilor ’90”, afirmă Pavel Hubený, directorul parcului ceh.
El amintește că, spre deosebire de România, la momentul înființării parcului Šumava statul ceh nu avea o viziune clară de protecție a naturii.
Faptul că inițiativa din Carpați este privată o face să fie mai consecventă și mai clară în stabilirea obiectivelor.
Comunități implicate în viitorul pădurilor
Hubený observă că fundația românească pune accentul pe dezvoltarea locală:
„Carpathia implică locuitorii în conturarea viitorului parc național. Le oferă sprijin pentru a-și valorifica produsele locale și creează locuri de muncă. Există chiar și un program de gestionare a conflictelor cu animalele sălbatice.”
Acest tip de abordare, spune el, a făcut diferența și în Šumava, unde relația cu comunitățile s-a schimbat odată cu apariția beneficiilor economice și sociale.
Probleme comune, soluții împărtășite
„Zona administrată de Carpathia are multe în comun cu Parcul Național Šumava. Și aici, molidul este prezent pe suprafețe întinse, iar gândacul de scoarță este și el prezent. Există multe păduri apărute după tăierea celor originale, dar și păduri crescute pe pajiști și pășuni abandonate”, explică Hubený.
Aceste provocări fac ca schimbul de soluții să fie relevant și pentru România, și pentru Cehia.
Pentru Conservation Carpathia, modelul Šumava aduce lecții validate de timp.
„Ne bucurăm de acest parteneriat cu Parcul Național Šumava, un model de referință în Europa Centrală. Expertiza lor de peste 30 de ani aduce un aport esențial la viziunea noastră de a crea Parcul Național Munții Făgăraș”, subliniază Christoph Promberger.
El consideră că integrarea naturii, a comunităților și a economiei locale într-un model funcțional este exemplul de care are nevoie România.
Šumava – laborator al Europei Centrale
Înființat în 1991, Parcul Național Šumava are 68.460 de hectare și se întinde în sud-vestul Cehiei, la granița cu Germania și Austria. Cunoscut și ca Alpii Boemiei, masivul face parte din lanțul muntos hercinic.
Împreună cu Pădurea Bavareză din Germania, formează una dintre cele mai mari zone de sălbăticie din Europa Centrală.
Parcul atrage anual peste 1,8 milioane de vizitatori, prin trasee tematice, ecoturism și programe educaționale.
Printre simbolurile sale se află pădurea seculară Boubínský, unde natura a evoluat fără intervenția omului timp de secole.
Conservation Carpathia – un proiect cu ambiție europeană
Din 2009, Conservation Carpathia a achiziționat peste 27.000 de hectare de păduri și pășuni alpine pentru a le salva de la exploatare.
În plus, a plantat 4 milioane de puieți pe aproape 2.000 de hectare și a creat o zonă de 78.000 de hectare fără vânătoare sportivă.
Pe lângă conservare, fundația sprijină comunitățile prin proiecte sociale, educaționale și de afaceri verzi.
Viziunea pe termen lung este crearea Parcului Național Munții Făgăraș, comparabil cu cele mai mari arii protejate din Europa.
În 2024, organizația a primit în Germania premiul BAMBI, la categoria „Planeta Noastră”.
O rețea a rezilienței ecologice
Parteneriatul cu Šumava nu este doar o alianță punctuală, ci parte dintr-o rețea europeană a sălbăticiei.
Vizitele de studiu planificate pentru autorități, cercetători și jurnaliști vor permite schimburi directe de bune practici.
Prin conectarea Munților Făgăraș cu Alpii Boemiei, România intră într-o ligă unde conservarea nu se mai reduce la protecția naturii, ci devine fundament pentru dezvoltarea locală și reziliență ecologică în fața schimbărilor climatice.
CITIȚI ȘI:
Noul Cod Silvic: O bătălie politică pentru pădurile României
Arhitecții Naturii: Povestea reîntoarcerii zimbrilor și castorilor în Făgăraș
