De la începutul anului 2018, 125 de milioane de dolari au fost investiți de către companiile private americane în afaceri care previn risipa alimentară. Investiții mari sunt dedicate și în alte colțuri ale lumii pentru rezolvarea acestei probleme.

Un raport publicat la jumătatea lunii noiembrie de ONG-ul ReFed arată că în primele 10 luni ale anului 2018 au fost investiți 125 de milioane de dolari într-o problemă care aruncă la gunoi 218 miliarde de dolari pe an: risipa alimentară.

„Risipa alimentară este o problemă majoră care se află fix în fața ochilor noștri”, a declarat pentru Forbes Chuck Templeton, director la S2G Ventures, unul dintre business-urile care au beneficiat de finanțări. „Să investești în această problemă este una dintre cele mai bune oportunități economice și de mediu din sistemul alimentar”.

Afacerile care au beneficiat de investiții au profiluri diferite, dar toate au același scop, de a preveni risipa alimentară. De exemplu, Apeel Sciences, care produce o a doua coajă pentru fructe și legume, pentru a le prelungi durata de viață la raft, a primit finanțări de 70 de milioane de dolari. Food Maven și Full Harvest au creat piețe pentru produsele mai puțin atrăgătoare sau pentru surplusul de alimente, și au primit investiții de 8,5 milioane de dolari fiecare. ReGrained, care face o făină din cerealele deja folosite pentru bere, a primit 2,5 milioane de dolari.

ONG-ul ReFed a analizat doar datele din Statele Unite, însă investiții pentru prevenirea risipei alimentare se fac peste tot în lume. Compania suedeză Karma a primit de la investitori, printre care și Electrolux, 12 milioane de dolari pentru aplicația sa care ajută magazinele și restaurantele să-și vândă marfa perisabilă în ultimul moment.

În Franța, Phenix a primit finanțări de 15 milioane de dolari pentru a-și extinde serviciile prin care sortează excesul de produse și le trimite la centrele de donare, adăposturi pentru animale sau stații de reciclare.

Iar start-up-ul israelian Wasteless a beneficiat de investiții de 2 milioane de dolari pentru a dezvolta un sistem dinamic de stabilire a prețurilor, care scad pe măsură ce produsele îmbătrânesc.

ONG-ul ReFed urmărește evoluția a peste 500 de businessuri inovatoare din domeniul risipei alimentare, din care jumătate au fost fondate începând cu 2012.

„Pentru că risipa alimentară a devenit rapid o prioritate globală, suntem încântați să vedem creșterea rapidă a numărului de produse și servicii care se adresează eficienței sistemului alimentar”, a declarat Alexandria Coari, directorul de inovații din cadrul ReFed.

Citește și: Proiectul împotriva risipei alimentare Food Waste Combat se lansează la Oradea