În fiecare minut, un camion de mâncare încă bună ajunge la gunoi în România. Peste 6.000 de tone de alimente se aruncă zilnic, în timp ce familii întregi se confruntă cu lipsa hranei. La Art Safari, risipa alimentară devine pentru prima dată temă de expoziție și dialog public.
Risipa alimentară este una dintre marile contradicții ale societății moderne.
În Uniunea Europeană se aruncă anual 59 de milioane de tone de mâncare, echivalentul a 132 de kilograme pe persoană.
În România, fenomenul are dimensiuni dramatice: peste 2,2 milioane de tone de alimente dispar anual din farfurii, din rafturi și din depozite.
Ziua Internațională de Conștientizare a Risipei Alimentare, marcată pe 29 septembrie, a adus o premieră la București.
Sub cupola Art Safari, hrana irosită a devenit subiect artistic și educațional, într-un proiect al Federației Băncilor pentru Alimente, sprijinit de Edenred și Lidl.
Expoziția „Arta de a nu risipi nimic” a transformat tema într-un traseu vizual și interactiv, cu lucrări de artă, instalații și mesaje despre cum putem reduce pierderile zilnice.
Cifrele care definesc risipa
„În fiecare minut, un camion plin cu mâncare încă bună ajunge la gunoi în România”, a subliniat președintele Federației Băncilor pentru Alimente.
Datele arată că zilnic se aruncă peste 6.000 de tone, iar fiecare român irosește acasă 72 de kilograme pe an.
Jumătate din această pierdere are loc la consumator, din lipsa educației și a obiceiurilor simple precum lista de cumpărături.
Expoziția care îmbină arta și responsabilitatea
„Lucrările lui Nicolae Dărăscu și Adrian Ghenie apar aici într-un context neașteptat, cel al risipei alimentare”, au explicat curatorii Art Safari.
Vizitatorii descoperă un traseu expozițional în care arta clasică și contemporană se întâlnesc cu realitatea socială.
Instalații tematice arată cum hrana se transformă în deșeuri, iar publicul este provocat să răspundă interactiv la întrebarea „Tu ce risipești cel mai des?”.
„Hrana a fost mereu prezentă în artă, de la luxul zahărului pictat de artiștii olandezi din secolul XVII până la temele contemporane”, a explicat Ioana Ciocan, Managing Partner Art Safari.
Potrivit acesteia, respectul pentru hrană este o formă de cultură, la fel ca mersul la teatru sau cititul.
Provocările României în fața risipei
„Pierderile se produc de-a lungul întregului lanț, de la producător până în farfuria consumatorului”, a explicat președintele FBAR.
Acesta a adăugat că o altă problemă majoră este sărăcia, care lasă mii de familii fără hrană zilnic.
„Cadrul legislativ are nevoie de modificări, pentru a stimula donarea de produse și pentru a introduce beneficii fiscale reale”,
a spus acesta.
Lacune legislative și nevoia de educație
Un exemplu discutat a fost eticheta „A se consuma de preferință înainte de”.
„Mulți oameni cred că produsele devin improprii, dar ele rămân bune de consum, chiar dacă nu mai sunt la fel de apetisante”, a precizat președintele FBAR.
Lipsa educației rămâne însă principalul factor:
cumpărături impulsive, mai ales în perioada sărbătorilor, duc la cele mai mari pierderi.
Companiile implicate și mesajele lor
Reprezentanții partenerilor au subliniat că reducerea risipei nu poate rămâne doar un efort al ONG-urilor.
„Combaterea risipei alimentare nu mai este doar o inițiativă punctuală, ci un angajament constant pentru Edenred România”, a declarat Lelia Mancaș, director de marketing și CSR.
Aceasta a atras atenția că jumătate dintre români cheltuiesc aproape 40% din venituri pe hrană.
Motiv pentru care sprijinul companiilor trebuie să meargă dincolo de economie și să devină parte dintr-un stil de viață echilibrat.
Și Lidl România a transmis același mesaj de responsabilitate.
„Merită să facem tot ce ține de noi pentru a combate risipa”, a spus Maria Mihai, Head of Corporate Affairs.
Aceasta a reamintit campania „Evită risipa alimentară, verifică frigiderul înainte de cumpărături” și a punctat că „avem nevoie de mai multe inițiative de acest fel, iar expoziția de astăzi arată că resursele trebuie protejate prin acțiuni concrete”.
Ambasadorii „Risipunct”
Risipunct este o platformă de educație și conștientizare creată de Federația Băncilor pentru Alimente, care reunește ambasadori din gastronomie, cultură și mediul online.
Pentru a da vizibilitate cauzei, proiectul se bazează pe oameni care își folosesc notorietatea și comunitățile pentru a inspira schimbarea obiceiurilor de consum.
Printre aceștia se numără:
Nicoleta Figan, autoarea blogului culinar Foodieopedia, promovează gătitul acasă și un stil de viață responsabil.
Denisa Sima, creatoare de conținut, make-up artist și psihoterapeut, a integrat tema risipei în postările sale de pe rețelele sociale.
Cosânzenele gătesc propun publicului rețete simple, cu ce ai prin casă și inspiră oamenii să doneze atunci când au prea mult.
Zoli Toth, artist și educator, realizează la RFI emisiunea „Ecofrecvența”, cea mai longevivă producție media dedicată mediului din România.
Un flagel global cu impact climatic
Datele prezentate la eveniment au arătat și amploarea problemei la nivel mondial.
Aproape 20% din producția globală de alimente se irosește, generând pierderi de 1 trilion de dolari anual.
Risipa contribuie și la schimbările climatice, fiind responsabilă pentru aproximativ 10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră.
În același timp, 43 de milioane de oameni din Uniunea Europeană nu își permit mese adecvate zilnic, contrast care subliniază gravitatea fenomenului.
Ce pot face consumatorii
Organizatorii au prezentat și soluții simple pe care oamenii le pot aplica acasă pentru a limita pierderile.
Recomandările vizează:
- organizarea frigiderului în funcție de termenul de valabilitate;
- transformarea resturilor în ingrediente noi, precum pâinea uscată transformată în pesmet sau legumele mai vechi în supe și smoothie-uri;
- stabilirea unei zile dedicate preparatelor din resturile acumulate în timpul săptămânii.
Activitatea Băncilor pentru Alimente
Dincolo de mesajul cultural, Federația Băncilor pentru Alimente a prezentat și rezultatele concrete.
„Din 2017 am salvat 37.000 de tone de produse, transformate în 74 de milioane de porții de mâncare”,
a amintit președintele Romuald Bulai, președintele FBAR.
Rețeaua celor nouă bănci regionale lucrează cu peste 860 de ONG-uri și sprijină 325.000 de persoane aflate în dificultate.
„Colegii noștri au transformat această activitate într-o artă, prin pasiune și devotament, oferind comunității resurse atât de necesare”, a adăugat acesta.
O invitație la reflecție
„Reducerea risipei alimentare înseamnă hrană salvată, resurse folosite cu grijă și speranță acolo unde e nevoie”, a spus președintele FBAR.
Expoziția „Arta de a nu risipi nimic” rămâne deschisă până pe 5 octombrie la Palatul Dacia-România din București, în intervalul joi-duminică, orele 12.00-21.00.
Vizitatorii sunt așteptați să descopere cum arta poate transforma un flagel social într-un apel la responsabilitate și solidaritate.
CITIȚI ȘI:
INTERVIU | FBAR – „Ceea ce facem se află la intersecția dintre umanitate și sustenabilitate”
