Imi lipseste vara. Si nu ma refer la caldura, soare si evadarile la mare. Nu, imi lipseste linistea care se asezase peste Bucuresti. Gaseam loc de parcare in fata redactiei, nu era nebunie in mall, la televizor vedeam doar stiri cu parfum de minte cotropita de caldura, parlamentarii, ministrii si presedintele apareau bronzati si bine dispusi. Frumos, aproape frumos.Mai pustiu, vara, Bucurestiul e o capitala mai europeana decat in restul anului.
Acum, odata cu toamna, au revenit toti chiriasii Capitalei. Camarzi de table pe plaja, parteneri de afaceri si smenuri, cuscri si veri, politicienii romani s-au intors cu chef de munca. Si ce agitatie, ce lupte la baioneta, ce mai declaratii belicoase… Privita prin ochii unui roman reintors in tara dupa multi ani, cred ca Romania pare efervescenta. Afaceri, investitii, profituri uriase, scandaluri politice, cancanuri si vedete pentru o noapte, arestari si master planuri, totul pare incredibil de viu. Partea proasta pentru mine e ca nu sunt in vizita in tara mea. Eu chiar locuiesc aici. Si stiu la fel de bine ca oricare alt roman ca totul e doar efervescenta si nimic mai mult. E ca si cum ai turna apa peste o bucata de carbid – obtii o sfaraiala, un pic de caldura si un gaz urat mirositor. In fiecare zi ma uit mirat in ziare, la televizor, pe agentiile de presa si realizez ca din ce ma uit din aia nu inteleg nimic. Partidele se pregatesc sa-si trimita odraslele politice in Parlamentul European, Parlamentul Romaniei fierbe mocnit o motiune de cenzura, alesii neamului isi evalueaza pofticios noile limuzine, politicienii se intalnesc in miezul noptii prin restaurante si fac sedinte de taina, ministrul justitiei se cearta cu procurorii DNA, patronii din fotbal sunt cercetati pentru coruptie si, una peste alta, domna Remes aude la televizor, chiar din gura domnului Chiuariu, ca telefoanele dumneaei au ajuns cuiul lui Pepelea in scandalul interceptarilor ilegale din Romania. Care e miza in toata vanzoleala asta? De ce mi-ar pasa? Care dintre aceste prioritati ale conducatorilor si organelor statului ar putea sa-mi faca mie viata mai simpla, mai linistita? Ce castig eu din asta? Nimic.
Stiu insa ca miliardele de euro alocate de UE Romaniei pentru dezvoltare stau bine-mersi in conturile de la Bruxelles pentru ca (iar) nu avem proiecte. Si o sa vina in curand 2013 si o sa realiza m intelept ca nu prea am folosit linia de credit de 30 de miliarde de euro deschisa de UE si (iar) o sa dam vina pe lipsa de informatii, de vointa politica sau pe incompetenta administratiei locale ori centrale – adica pe nimeni in mod special. Numai ca, de data asta, prostia si lenea nu inseamna doar irosirea unor oportunitati. Vrem nu vrem, anual dam aproape un miliard de euro la bugetul european – iar asta nu e o contributie facultativa. Serialul de comedie "Chiriasii Romaniei" tocmai a inceput. Vizionare placuta!
