Bucureștiul face un pas istoric spre un viitor mai respirabil. Consiliul General al Capitalei a votat, în unanimitate, protocolul pentru implementarea Centurii Verzi București-Ilfov, cea mai amplă inițiativă de infrastructură verde urbană din România.
Bucureștiul intră, în sfârșit, în etapa concretă a construcției propriei Centuri Verzi.
Proiectul – construit cu ajutorul colaborarii dintre administrație, societatea civilă și mediul academic – marchează trecerea de la strategie la acțiune și promite să ofere protecție împotriva poluării, căldurii extreme și pierderii biodiversității într-un oraș aflat sub presiune climatică și urbanistică fără precedent.
Consiliul General al Municipiului București a aprobat, în unanimitate — cu 47 de voturi pentru — Protocolul dintre Primăria Capitalei și Fundația Centura Verde
Aceasta deschide faza operațională a celui mai amplu proiect de infrastructură verde urbană din România.
Documentul marchează trecerea de la plan legislativ la implementare, odată cu semnarea lui oficială de către Alex Găvan, președintele Fundației Centura Verde, Stelian Bujduveanu, primarul general interimar al Capitalei, și Lucian Judele, administrator public al Municipiului București.
Protocolul stă la baza Planului Operațional Centura Verde București-Ilfov, care va fi realizat cu implicarea autorităților locale, a societății civile, a mediului academic și a sectorului privat.
Concret, proiectul va include:
- delimitarea coridoarelor ecologice,
- conservarea și extinderea suprafețelor împădurite existente,
- plantări noi,
- trasee de mobilitate verde (drumeție și bicicletă),
- soluții pentru protecția biodiversității
- și mecanisme de finanțare europeană dedicate.
„Un proiect de sănătate publică, dincolo de culori politice”
„Cred în proiecte care unesc oameni și politicul dincolo de ideologie. Centura Verde este, înainte de orice, un proiect de sănătate publică”, a declarat Alex Găvan.
Acesta subliniază că inițiativa va avea impact sistemic asupra a peste 10 milioane de oameni și reprezintă „cel mai mare proiect de infrastructură verde din România”.
Găvan a punctat și rolul crucial al legislației: adoptarea modificărilor din Codul Silvic care protejează pădurile din jurul Capitalei și a legii centurilor verzi, co-inițiată de Oana Cambera, a permis trecerea la această etapă.
Sprijin la nivel guvernamental
Premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj de susținere:
„Salut trecerea proiectului din stadiul de act normativ în cel de implementare — un pas important către orașe mai sănătoase, sigure și reziliente.”
Mesajul a fost transmis prin Oana Cambera, consilier de stat și co-autoare a legii Centurilor Verzi.
Context și provocări
Intrarea în faza operațională vine după ani de presiune civică și tehnică, inclusiv analiza celor peste 26.000 ha de păduri periurbane din jurul Capitalei și blocarea exploatărilor forestiere în Ilfov.
Totodată, consilieri locali au solicitat ca structurile de coordonare să rămână independente politic, pentru a evita transformarea proiectului într-un instrument electoral.
Priorități imediate ale Planului Operațional
-
delimitarea coridorului verde-albastru al lacurilor Colentina
-
definirea zonelor prioritare pentru protecție și plantări
-
trasee pentru mobilitate verde (drumeție, bicicletă)
-
atragere fonduri europene & mecanisme transparente de guvernanță
-
consultare extinsă cu societatea civilă, experți și autorități locale
Un test de maturitate pentru București
Semnarea protocolului pentru Centura Verde București-Ilfov marchează trecerea de la intenții la acțiune.
Este un angajament concret pentru sănătatea publică, aer mai curat, protecția biodiversității și crearea unei infrastructuri verzi care va deservi peste 13% din populația României.
Administrația locală, societatea civilă, mediul academic și sectorul privat își asumă, împreună, implementarea unui proiect ce va integra păduri, lacuri și zone agricole într-un spațiu coerent, accesibil și dedicat calității vieții.
Centura Verde nu este doar un proiect ecologic — este fundația unui București mai sigur, mai răcoros, mai respirabil și mai rezilient.
