România devine una dintre revelațiile Europei în materie de reciclare: 9 din 10 cetățeni spun că folosesc sistemul de garanție-returnare, iar 71% se simt personal responsabili pentru reciclare — cel mai ridicat nivel din lume. În timp ce rata de returnare a dozelor de aluminiu a urcat la 82%, studiul global Every Can Counts 2025 arată și presiunea publicului pentru următoarea etapă: procese mai rapide, mai multe puncte de colectare și instrumente digitale care să transforme reciclarea într-o experiență fluidă și motivantă.
România se află printre țările cu cea mai rapidă adopție a sistemului de garanție-returnare (SGR) și cu una dintre cele mai ridicate rate de returnare a dozelor de aluminiu din lume.
Conform noului studiu global Every Can Counts 2025, 9 din 10 români folosesc sistemul, iar 77% îl susțin activ — un nivel rar întâlnit la nivel internațional.
În același timp, românii rămân cei mai convinși că reciclarea este responsabilitate personală: 71% își asumă direct acest rol, cel mai mare procent la nivel global.
Dar mesajul publicului e clar: circularitatea da, însă cu mai multă comoditate. 41% cer proces de returnare mai rapid, 38% puncte de colectare mai apropiate, iar 75% vor stimulente digitale și experiențe interactive — de la jocuri la aplicații care urmăresc performanța de reciclare.
Un public pregătit, un sistem încă în rodaj
SGR-ul românesc, lansat la finalul anului 2023, a intrat într-o etapă critică: entuziasm ridicat, dar și așteptări în creștere.
Conform datelor RetuRo citate în studiu, rata de returnare a dozelor de aluminiu a ajuns la 82% în septembrie 2025, dublă față de perioada pre-SGR. România depășește astfel țări cu tradiție în reciclat metal, precum Marea Britanie sau Polonia.
“Atunci când sustenabilitatea se întâlnește cu confortul, se întâmplă lucruri extraordinare. SGR arată cum conceptele mari devin gesturi zilnice. Avem nevoie de mecanisme care funcționează”,
spune Raul Pop, secretar de stat în Ministerul Mediului.
Totuși, sistemul rămâne perfectibil. Cozile din weekend, aparatele blocate și lipsa punctelor în zone rurale au fost deja semnalate de consumatori.
Circularitatea intră în mentalul colectiv
Studiul arată și o maturizare culturală: jumătate dintre români înțeleg circularitatea ca reciclare repetată în același produs — esențial în cazul aluminiului, infinit reciclabil.
În România:
-
65% definesc reciclarea ca “proiectată pentru circularitate” (vs. 57% global)
-
53% asociază ambalajele circulare cu reciclarea repetată
-
doar 35% cred că circularitatea înseamnă reutilizare (vs. 43% global)
Această diferență conceptuală este importantă: în timp ce UE mișcă accelerat spre reutilizare prin PPWR, România pare mai pregătită — cel puțin mental — pentru modelul “returnezi-reciclezi”.
Provocarea pentru autorități și industrie va fi să explice complementaritatea celor două sisteme: reciclare + reutilizare, nu reciclare versus reutilizare.
Tinerii trebuie (încă) convinși
Paradigma interesantă: tinerii sunt cel mai puțin entuziasmați de SGR.
-
Gen Z: 59% susținere
-
Millennials: 67%
-
Gen X: 74%
-
Boomers: 80%
Generațiile mature sunt aliniate, însă Gen Z cere mai multă tehnologie, recompense și informare. Iar fără ei, sistemul nu se poate consolida pe termen lung.
Românii nu doar că participă, dar chiar vor gamificare: aplicații, insigne, leaderboard-uri, recompense. Implicarea, nu taxarea, devine motorul.
România, în liga mare a reciclării metalului — dar încă pe drum lung la infrastructură
Performanța SGR la doze e remarcabilă și o raritate regională. Totuși, sistemul acoperă trei materiale, iar tranziția la circularitate va fi testată cu:
-
plastic PET — unde contaminarea rămâne o provocare
-
sticlă — unde logistica și costurile sunt mai ridicate
În paralel, România intră în faza în care raportarea, trasabilitatea și calitatea reciclării vor conta mai mult decât volumul adus la automate.
SGR a deschis drumul. Acum urmează adevărata etapă: scalare, eficiență, digitalizare, educație.
Concluzie: românii au făcut un pas mare. Sistemul trebuie să țină ritmul
Acest studiu confirmă ceva rar în politicile publice de mediu din România: publicul este înaintea sistemului.
Românii arată voință, responsabilitate și dorință de implicare. Sunt gata pentru circularitate, cer doar:
-
totală accesibilitate,
-
procese rapide,
-
digitalizare,
-
recunoaștere a efortului.
SGR este deja o poveste de succes — dar dacă nu evoluează pe măsura entuziasmului public, va simți presiunea.
România are în sfârșit un comportament circular. Urmează testul instituțional: îl poate păstra și accelera?
