În România au apărut tendinței noi spre euroscepticism, iar unele companii se tem că vor pierde la capitolul competitivitate pentru că vor fi taxate pentru emisiile de carbon. Cu toate acestea, Uniunea Europeană reglează această problemă prin mecanismul de ajutare a emisiilor la graniță, a subliniat secretarul de stat în Ministerul Mediului, Sorin Banciu. Oamenii trebuie să aibă acces la informații și să înțeleagă aceste mecanisme, inclusiv de ce vom taxa carbonul din încălzirea rezidențială și transport.
Afirmația a fost făcută în cadrul conferinței „Tranziția energetică în perioadă de criză: obstacole și oportunități”, organizată de Green Report și Bankwatch.
„Vedem deja niște tendințe care în România sunt noi: euroscepticism, companii care se tem că vor pierde competitivitatea cu alte companii de pe alte continente sau din alte țări, deși Europa adresează și astfel de probleme, în acest carbon border adjustment mechanism și alte mecanisme de a taxa carbonul când este importat în Europa prin produsele pe care le consumăm”, a spus Banciu.
Pe de altă parte, secretarul de stat a atras atenția că politicienii trebuie să se uite și la percepția publică foarte mult, iar liderii trebuie conectați cu societatea, mai ales când vor intra în vigoare prevederi care taxează carbonul din încălzirea rezidențială sau cel din transportul personal și public.
„Sunt foarte curios, vom face genul ăsta de sondaje – ce ar spune românii dacă ar știi că din 2027 vom taxa carbonul din încălzire rezidențială și din transport personal și public. Cred că sunt niște teme pe care trebuie să le discutăm mai mult. Și aici mă bucur că genul ăsta de dezbateri se fac”, a subliniat secretarul de stat.
Pe 18 decembrie, liderii UE au convenit să introducă un preț al carbonului pentru clădiri și carburanți pentru transportul rutier, dar și să creeze un nou fond de 87 de miliarde de euro pentru climatul social, pentru a amortiza impactul asupra gospodăriilor și a le ajuta să investească în soluții verzi.
Noul preț al carbonului se va aplica benzinei, motorinei și combustibililor pentru încălzire, cum ar fi gazul natural, ale căror emisii de încălzire climatică au continuat să crească de-a lungul anilor, în ciuda încercărilor de decarbonizare. O fost una dintre cele mai controversate probleme din negocierile de reformare a Schemei de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) al UE, cea mai mare piață a carbonului din lume și instrumentul emblematic al politicii climatice a blocului comunitar.
În urma discuțiilor maraton, negociatorii au convenit să înceapă stabilirea prețurilor emisiilor de carbon provenite din arderea combustibililor fosili în transportul rutier și încălzire în 2027, cu un plafon de preț de 45 EUR pe tonă de carbon emisă, care se va aplica până în 2030.
Citește și: Tot ce trebuie să știi despre tranziția energetică în perioada de criză – obstacole și oportunități
