Asociațiile non-profit pot primi donații alimentare pentru beneficiarii lor

Administrezi sau cunoști o asociație non-profit care ajută oameni în risc de sărăcie sau gestionează programe sociale pentru persoane în nevoie? Iulia Andreea Sîrb, de la Banca pentru Alimente Cluj, povestește despre cum asociațiile non-profit pot primi donații alimentare, contribuind astfel la reducerea risipei, într-un nou articol de opinie pentru Green Report. 

Poate fi dificil atunci când ai dorința și empatia să ajuți, dar nu reușești să îndeplinești toate nevoile lor, așa cum fac membrii asociațiilor care ascultă zilnic poveștile oamenilor. Din 2016, există o modalitate prin care organizațiile pot primi un ajutor alimentar pe care să îl distribuie celor defavorizați.

În România, rata sărăciei relative în 2020 a fost de 23,4% ceea ce înseamnă că 4,5 milioane de persoane trăiesc în situații defavorizate. Persoanele în risc de sărăcie pot duce lipsa unor produse de bază, alimente, adăpost sau ajutor medical.

În același timp, un studiu publicat de Organizația Națiunilor Unite (ONU) arată că 17% din totalul hranei produsă la nivel mondial ajunge la gunoi. În România, aproximativ 70 de kilograme de alimente pe cap de locuitor ajung anual la pubelă.

În prezența acestor situații de risipă și sărăcie, vin în ajutor băncile pentru alimente care primesc produse în surplus sau donații din partea diferiților agenți economici (supermarketuri, hypermarketuri sau producători locali) și predau asociaților ce au în grijă persoane defavorizate.

Funcționând și fiind înregistrați ca operatori receptori, băncile pentru alimente nu pot face donații persoanelor fizice direct. Așadar, prezența și implicarea asociațiilor ce au contact direct cu beneficiarii în nevoie este un element de foarte mare valoare în activitatea băncilor.

Ce tip de produse pot primi asociațiile non-profit drept donații?

Băncile pentru alimente au parteneriate cu mai mulți agenți economici de diferite tipuri. Depinde de locația în care asociația își desfășoară activitatea, produsele și agenții economici pot diferi deoarece alimente pot veni de la companii ce donează pe toată țara (Lidl Romania, Metro România, Kaufland Romania, etc.) sau de la producători locali ce donează doar în regiunea în care acționează.

Produsele care ajung în bănci variază de la fructe, legume, lactate, cereale, mezeluri sau dulciuri dar și produse nealimentare cum ar fi decorațiuni, jucării sau rechizite. Cantitatea și tipul de produse donate asociațiilor non profit depinde de numărul și tipul de beneficiari finali.  

Ce trebuie să îndeplinească o asociație non-profit pentru a primi donații alimentare?

1. Trebuie să aibă un program social în desfășurare.
2. Să comunice numărul de beneficiari pe care îi deservește și tipul de activități (ex: se oferă mâncare gătită beneficiarilor, se pregătesc pachete cu produse, etc.)
3. Să menționeze băncii pentru alimente tipul de beneficiari: copii, familii sau vârstnici.
4. Să fie dispus să preia alimentele de la depozitul băncilor.
5. Să gestioneze actele necesare parteneriatului (avize și contracte).
6. Să documenteze activitățile de predare a produselor către beneficiarii finali prin oferirea de fotografii.

Cum poate o asociație să între în posesia unui ajutor alimentar din partea băncilor pentru alimente? 

1. Să verifice cărei bănci regionale aparține deoarece în țară există în prezent 9 bănci, fiecare deservește o regiune anume din România. Lista băncilor regionale și zonele aferente fiecareia o găsiți aici.
2. Să urmărească paginile de social media ale băncii din regiunea în care fac parte pentru a fi informați în legătura cu perioada de înscriere.

Experiențele asociaților non-profit în parteneriat cu băncile pentru alimente:

„Banca pentru alimente vine și ne ajută exact acolo unde era nevoia cea mai mare – pe partea de completare a meniului pentru beneficiari cu alimente nutritive”, Valentin Cozlac, Asociația Christiana.

„Pentru noi a fost o mare bucurie să vedem că putem să sprijinim lunar 50 de familii”,  Tabita Huluban, Tineri pentru Misiune Cluj-Napoca. 

„Banca pentru alimente a fost un mare și un real ajutor. Cu asociația noastră ajutăm aproximativ 200 de familii, avem și o casă de copii pe care o susținem și a fost un real folos să primim săptămânal alimente”, Daniel Crăciun, Asociația Charity and Humanitarian Support. 

„Banca pentru alimente ajută foarte mult în campania noastră. Practic, prin donațiile pe care ei ni le fac, scădem costul mesei cu aproape o treime”, Daniel Someșanu, președintele Asociației Masa Săracilor. 

Beneficii sunt multe în dezvoltarea acestor parteneriate așa că dacă reprezentați o asociație cu programe sociale sau cunoașteți asociații interesate, nu ezitați să urmăriți rețele de socializare a băncilor pentru alimente sau să o contactați pe cea din regiunea dumneavoastră pentru mai multe detalii. 

• Banca Pentru Alimente București
• Banca Pentru Alimente Cluj
• Banca Pentru Alimente Oradea 
• Banca Pentru Alimente Roman
• Banca Pentru Alimente Timișoara
• Banca Pentru Alimente Constanța
• Banca Pentru Alimente Galați
• Banca Pentru Alimente Brașov
• Banca Pentru Alimente Craiova 

Iulia Andreea Sîrb este marketing coordinator – Banca Pentru Alimente Cluj. Pasionată de sustenabilitate, cu dorința de a ajuta și a avea un impact, Andreea lucrează în domeniul comunicării, ajutând organizațiile non-guvernamentale în strategiile lor și în crearea de conținut pe rețelele lor de socializare.

Tematici: risipa alimentară, bănci pentru alimente, donații.

De aceeași autoare:

Colecte de alimente. Ce sunt ele și cum ajută oamenii în nevoie?

Produsele pentru refugiați. Cum ajung la ei, cu ajutorul băncilor pentru alimente 

Ce pot face agenții economici pentru a reduce risipa alimentară?