18 ferme mixte vor fi transformate în ferme-model la nivel naţional, anunţă Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP).
Fermele selectate vor primi fonduri prin intermediul schemei de granturi „Sprijin pentru investiţii de mediu în ferme model cu rol demonstrativ”, din cadrul programului UMP-RAPID – Prevenirea şi Reducerea Poluării din Spaţiul Rural în România.
Aceste ferme au primit sarcina de – și banii pentru – a deveni exemple de bune practici în zona agriculturii care pune accent şi pe protecţia mediului.
Mai exact, fermele trebuie să demonstreze că pot produce în anumite condiții sustenabile:
- reducând emisiile de amoniac,
- scăzând poluarea cu nitraţi,
- gestionând eficient dejecţiile,
- utilizând tehnologiile de precizie etc.
În declarația sa, ministra mediului, apelor şi pădurilor, Diana Buzoianu, a subliniat rolul fermierilor ca parteneri direcţi în protejarea solului şi apelor, adăugând că „productivitatea şi protecţia mediului merg mână în mână”.
Concret: ce implică investiţiile
Fermele selectate vor beneficia de finanţare pentru echipamente şi tehnologii menite să reducă poluarea generată de activităţile agricole.
Printre investiţii se numără:
- echipamente pentru îndepărtarea gunoiului de grajd (pluguri racloare, roboţi de curăţare),
- cisternă de împrăştiat dejecţii lichide cu tuburi glisante şi remorcă pentru gunoi de grajd — pentru reducerea volatilizării amoniacului,
- sisteme „inteligente” de precizie: camere video, utilizare controlată de azot lichid strict în zonele unde este nevoie,
- pulverizatoare pentru îngrăşăminte foliare — pentru a maximiza absorbţia nutrienţilor şi reduce risipa
Obiectivul este ca fiecare fermă să devină un punct de demonstrativ pentru comunităţile rurale, incluzând evenimente, sesiuni de instruire, prezentări, grupuri de discuţii, toate menite să disemineze soluţiile inovatoare adoptate.
Finanţare şi acoperire geografică
Valoarea totală a finanţării pentru cele 18 ferme este de peste 3 milioane de euro. Sumă este asigurată printr-un împrumut de 60 de milioane de euro acordat MMAP de Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), ratificat prin legea proiectului privind prevenirea și reducerea poluării din spațiul rural în România.
Fermele vor fi localizate în judeţele: Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Covasna, Harghita, Satu Mare, Teleorman, Timiş, Tulcea şi Vrancea.
Cele 18 ferme completează o reţea existentă de alte 15 ferme model (în judeţele Arad, Buzău, Bistriţa-Năsăud, Covasna, Galaţi, Harghita, Iaşi şi Satu-Mare), care au semnat contractele de finanţare în septembrie 2025.
Prin această abordare se urmăreşte o acoperire echilibrată la nivel naţional şi consolidarea reţelei de ferme demonstrative care pot oferi soluţii concrete şi replicabile pentru mediul rural.
Importanţa iniţiativei şi impactul aşteptat
Transformarea fermelor selectate în „ferme model” are câteva beneficii majore:
- încurajează adoptarea de echipamente şi tehnologii care reduc emisiile, gestionează eficient dejecţiile şi limitează poluarea apelor şi solului
- creează exemplare vizibile (cazuri-pilot) ce pot fi vizitate, studiate şi replicate de alţi fermieri din zona rurală
- sprijină formarea, schimbul de experienţă şi reţelele de transfer de cunoştinţe între fermieri, cercetare şi autorităţi
- contribuie la alinierea agriculturii româneşti la standarde europene de mediu, reducerea impactului asupra schimbărilor climatice şi creşterea durabilă
În contextul în care agricultura modernă se confruntă tot mai mult cu presiuni pentru protejarea mediului şi adaptarea la cerinţele de sustenabilitate, o astfel de schemă-pilot are potenţialul de a genera un efect de multiplicare: o fermă model bine echipată şi bine comunicată devine „ambasador” al bunelor practici în zona sa.
Contextul proiectului RAPID
Proiectul RAPID are două componente majore:
Prima componenta este dedicată consolidării capacităţii instituţionale a entităţilor publice responsabile de monitorizarea şi controlul poluării în agricultură.
A doua sprijină fermierii prin iniţiative demonstrative şi transfer de bune practici.
Printre activităţi se numără achiziţia de echipamente de monitorizare a calităţii apei şi a solului, dezvoltarea de aplicaţii informatice pentru modelarea emisiilor agricole, formarea personalului din instituţii publice şi organizarea de reţele de transfer de cunoştinţe la nivel local şi naţional.
Proiectul are un orizont de implementare pentru perioada 2024-2028, în baza împrumutului de 60 mil. euro ratificat prin legea sus-numită.
