Dupa mai bine de trei ani de rezistenta, Consiliul Judetean Tulcea a acceptat ca 70.000 ha sa fie renaturate
Este vorba de amenajarile piscicole de la Ceamurlia, Chilia Veche, Murighiol, Dunavat si amenajarile agricole Pardina, Sireasa, Carasuhat si incinta Murighiol-Dunavat. Pana acum, Consiliul Judetean Tulcea s-a opus ecologizarii acestei suprafete din motive financiare.
Terenul era concesionat, primindu-se in urma folosirii lui redevente de 1,5 milioane de euro pe an din partea concesionarilor. O sursa importanta de venit, pe care CJT nu accepta sa o piarda. In termenii noului acord, aceasta suprafata ramane in proprietatea CJT, iar pe durata renaturarii intra in administrarea ARBDD, urmand ca atat CJT, cat si concesionarii sa fie despagubiti de stat.
"Consiliul Judetean a inteles, in sfarsit, ca nu va pierde acest teren si astfel poate fi inceputa ecologizarea acestor zone, pe care in prezent sunt amenajari agricole, piscicole sau suprafete sterpe, puternic deteriorate din punct de vedere ecologic.Renaturarea va presupune, dupa finalizarea ei, promovarea atenta a anumitor activitati in zonele respective, pentru a proteja masurile luate", a declarat Paul Cononov, guvernatorul Deltei Dunarii. "Presupun ca vom primi despagubiri echivalente cu venitul care ne revenea de pe aceste terenuri. Va fi probabil o ordonanta de guvern care va reglementa asta.
E important sa se faca ecologizarea, sunt unele zone care au mare nevoie de asta, cum ar fi zona Murghiol. Sper ca, dupa acest proces, lucrurile sa se mai echilibreze in ceea ce priveste braconajul, care se petrece salbatic la momentul actual in Delta.
Oficial, Tulcea da 2% din necesarul de peste din tara, or de aici pleaca o cantitate mult mai mare de peste, care ajunge ilegal in restaurante sau mai stiu eu unde. Dupa renaturare, pescuitul comercial se va restrange, iar oamenii Deltei ar trebui sa gaseasca alternative la braconaj, una dintre el ar putea fi turismul", a spus Gheorghe Bunduc, presedintele Consiliului Judetean Tulcea.
Vanatorile ilegale vor inceta
"Mult timp, amenajarile neproductive din punct de vedere agricol din Delta au fost o sursa venit, de aici si lipsa de interes de a le da spre renaturare. Pe aceste terenuri se planta porumb, care ulterior nu era cules, ceea ce atragea multe pasari. Asta facea din respectivele locuri o atractie pentru turistii italieni care vaneaza cate doua-trei sute de capete de pasari pe zi. Granicerul primeste o suta, doua sute de mii de lei ca sa se duca intr-o parte si se rezolva. Noi avem o fotografie cu trei vanatori italieni care au intinse pe jos, intr-o camera, 158 de garlite mari, ucise intr-o singura zi, in conditiile in care un vanator are dreptul la cinci capete", spune Dragos Bucurenci, directorul "Salvati Delta".
Singurii nemultumiti de masura ecologizarii sunt agricultorii Deltei care vad in acest proiect o cale de a li se lua painea de la gura. "Se dau sute de milioane pentru inundarea unor zone desecate candva tot pe bani multi. Mai bine s-ar da acesti bani oamenilor din Delta, care o duc de pe azi pe maine. Daca se inunda vor ramane putine alternative de trai", e de parere Miron, un concesionar cu vechime in Delta. Guvernul va aloca patru milioane de euro pentru reconstructia ecologica a acestei suprafete pentru perioada 2007-2010.
Renaturarea, o poveste inceputa in ‘90
Indiguirea unor suprafete intinse in scopul utilizarii pentru agricultura, piscicultura si silvicultura a generat mutatii importante in ecosistemele naturale din Delta. In 1990, odata cu declararea Deltei Dunarii ca Rezervatie a Biosferei, lucrarile prevazute in planul de amenajare a acesteia au fost sistate. In acel moment, indiguirile delimitau 97.408 ha, cam 20% din suprafata Deltei.
De asemenea, in lunca Dunarii inferioare, in amonte de Delta, au fost scoase din circuitul natural, prin indiguire, inca 450.000 de ha din totalul de 540.000 ha de zona inundabila. Pierderea luncilor cu suprafetele lor acvatice, cu rol important in filtrul biologic si locuri de reproducere si hranire pentru pesti si pasari, a avut influente negative asupra Deltei.
Restabilirea exacta a situatiei dinainte de indiguire presupune distrugerea completa a digurilor. In 1994, a fost implementat primul program pilot de reconstructie ecologica si programul a continuat pana in 2004. Au fost renaturate in acest timp incintele agricole abandonate Babina si Cernovca, amenajarea piscicola Popina II si incinta Fortuna.
Pentru mai multe informatii vizitati Adevarul
