Acordul comercial UE-Mercosur, negociat din 1999, promite liberalizarea a peste 90% din schimburile comerciale, dar provoacă opoziție politică, proteste ale fermierilor și dispute privind protecția agriculturii europene.
După aproape 25 de ani de negocieri, Comisia Europeană a finalizat textul tehnic al acordului cu Mercosur la finalul anului trecut, în pofida opoziției unor state membre.
Executivul european prezintă acordul drept unul strategic, menit să consolideze relațiile comerciale și politice cu Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay.
Potrivit Comisiei, acordul ar elimina taxele vamale pentru 91% din exporturile Uniunii Europene către Mercosur, pe o perioadă de până la 15 ani.
Printre sectoarele vizate se numără industria auto, unde taxele aplicate în prezent pot ajunge până la 35%.
În contrapartidă, Uniunea Europeană ar elimina progresiv taxele vamale pentru 92% din exporturile Mercosur, într-un interval de până la zece ani.
Acordul ar elimina, de asemenea, taxe de 17% pentru vinurile europene și de 20-35% pentru băuturile spirtoase exportate în America de Sud.
Comisia estimează că tratatul ar elimina anual peste patru miliarde de euro din taxele vamale suportate de exportatorii europeni.
De ce Comisia Europeană insistă asupra acordului
Pentru Comisia Europeană, acordul UE-Mercosur este parte a unei strategii mai largi de diversificare a relațiilor comerciale globale.
Bruxelles-ul susține că Uniunea trebuie să reducă dependența economică de China, inclusiv pentru materii prime critice.
Un argument frecvent invocat este accesul la litiu, esențial pentru producția de baterii și tranziția energetică europeană.
Comisia spune că „acordul ar permite firmelor europene să participe la licitații publice în Mercosur, în condiții egale cu furnizorii locali.”
Executivul UE mai susține că tratatul ar compensa parțial impactul tarifelor vamale impuse de Statele Unite exporturilor europene.
Germania și Spania se numără printre principalii susținători ai acordului, având economii orientate spre exporturi industriale.
Opoziția politică se extinde în interiorul Uniunii Europene
În pofida susținerii Comisiei, opoziția politică în rândul statelor membre s-a accentuat semnificativ în ultimele săptămâni.
Franța a cerut oficial amânarea semnării acordului, invocând riscurile pentru agricultura europeană și lipsa garanțiilor suficiente.
Italia s-a alăturat acestei poziții, premierul Giorgia Meloni declarând că nu este pregătită să susțină semnarea acordului.
„Acordul trebuie să fie benefic pentru toate sectoarele, iar preocupările fermierilor noștri trebuie abordate prioritar”, a declarat Meloni.
Aceasta a calificat drept „prematură” semnarea acordului înainte de finalizarea unui pachet suplimentar de măsuri de protecție.
Alături de Franța și Italia, Polonia, Ungaria, Belgia și Austria și-au exprimat, de asemenea, opoziția față de acord.
Împreună, aceste state ar putea bloca ratificarea acordului în Consiliul Uniunii Europene.
În paralel, Senatul francez a adoptat o rezoluție prin care solicită sesizarea Curții de Justiție a UE pentru blocarea acordului.
Fermierii europeni transformă nemulțumirea în proteste
Pe fondul dezbaterilor politice, opoziția fermierilor s-a transformat în proteste vizibile la nivel european.
Miercuri, 17 decembrie, fermieri din mai multe state membre au adus tractoare și utilaje agricole în fața Parlamentului European de la Strasbourg.
Agricultorii au scandat împotriva acordului UE-Mercosur, avertizând asupra efectelor importurilor ieftine asupra pieței europene.
Proteste similare sunt anunțate la Bruxelles, iar organizațiile agricole avertizează că mobilizarea va continua.
Fermierii susțin că acordul ar accentua presiunile economice deja existente asupra sectorului agricol european.
România se poziționează explicit împotriva acordului
Și fermierii români resping acordul UE-Mercosur, considerând că acesta ar afecta grav sectorul agroalimentar național.
Alianța pentru Agricultură și Cooperare a cerut premierului Ilie Bolojan, printr-o scrisoare deschisă, opoziția României.
„Tratatul generează prejudicii semnificative atât pentru România, cât și pentru sectorul agroalimentar european”, se arată în document.
Organizația avertizează că efectul cumulativ al acordurilor comerciale ar putea reduce considerabil numărul de fermieri.
AAC invocă riscuri sociale majore, inclusiv pierderea locurilor de muncă și presiuni asupra fondurilor publice.
În același timp, europarlamentarul Daniel Buda, vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, susține acordul.
Acesta a declarat că „UE are nevoie de piețe de desfacere și că neîncheierea acordului ar putea favoriza China.”
Mecanismele de protecție, cheia compromisului propus de UE
Pentru a răspunde opoziției, Comisia Europeană a propus un regulament de aplicare a clauzei bilaterale de salvgardare.
Regulamentul permite suspendarea temporară a preferințelor tarifare dacă importurile provoacă sau riscă prejudicii grave fermierilor.
Pragurile de declanșare au generat însă dispute între instituțiile europene.
Comisia a propus inițial un prag de 10% pentru creșterea importurilor sau scăderea prețurilor.
Parlamentul European a susținut un prag mai scăzut, de 5%, pentru declanșarea măsurilor de protecție.
În urma negocierilor, Consiliul și Parlamentul au agreat un compromis în jurul valorii de 8%.
Pentru produsele sensibile, investigațiile ar urma să se finalizeze în maximum patru luni.
În situații urgente, măsurile provizorii ar putea fi introduse în termen de 21 de zile.
Ce produse sunt considerate sensibile
Lista produselor sensibile include carne de vită, carne de pasăre, carne de porc, lapte praf și brânzeturi.
Pe listă se mai regăsesc zahărul, etanolul, ouăle, mierea, porumbul, orezul, usturoiul și biodieselul.
Recent, citricele au fost adăugate pe lista produselor supuse monitorizării consolidate.
Comisia ar urma să monitorizeze constant aceste importuri și să raporteze la fiecare șase luni.
Până la 1 martie 2026, Comisia va elabora ghiduri tehnice pentru monitorizarea pieței la nivel național.
De ce fermierii spun că mecanismele de protecție nu sunt suficiente
Fermierii europeni consideră că mecanismele de protecție sunt prea lente și dificil de activat.
„Mecanismele nu sunt nici solide, nici suficient de reactive pentru a face față perturbărilor pieței”, susține AAC.
Organizația critică faptul că regulamentul se bazează pe demonstrarea unui „prejudiciu grav”, nu pe semnale timpurii.
Fermierii reclamă lipsa unor instrumente automate care să permită intervenții rapide.
Aceștia invocă diferențe majore de standarde privind pesticidele, antibioticele și bunăstarea animalelor.
Costurile de producție din UE sunt estimate cu aproximativ 40% mai mari decât în statele non-UE.
Dimensiunea de mediu și standardele în oglindă
Acordul UE-Mercosur include angajamente privind prevenirea defrișărilor după 2030.
Organizațiile de mediu susțin însă că aceste angajamente nu sunt însoțite de mecanisme clare de aplicare.
Friends of the Earth a calificat acordul drept „distrugător pentru climă”.
Criticii avertizează că acordul „ar putea stimula defrișările și extinderea agriculturii intensive în Amazon.”
Franța condiționează sprijinul pentru acord de standarde de producție „în oglindă” pentru importuri.
Ce urmează pentru acordul UE-Mercosur
Regulamentul de protecție trebuie adoptat formal de Parlamentul European și Consiliu.
Acesta va intra în vigoare odată cu acordul comercial interimar.
Cu opoziție politică, proteste ale fermierilor și presiuni sociale crescânde, calendarul acordului rămâne incert.
Viitorul tratatului depinde de echilibrul dintre liberalizarea comerțului și protejarea agriculturii europene.
CITIȚI ȘI:
Noul PAC aduce reguli mai simple și sprijin extins pentru fermele mici
Cum vorbesc extremiștii despre climă și folosesc frica în interes politic
Conferința Green Report: Este România pregătită pentru agricultura ecologică?
