Cum facem ca sectorul agricol din România să devină ecologic? Ce impact economic ar avea o astfel de decizie? Gestionează România tonele de alimente aruncate anual la gunoi? Acestea au fost o parte dintre subiectele discutate astăzi la Conferința Green Report.
Conferința Green Report „Eat Smart&Local”, moderată de președinta Asociației Green Revolution, Raluca Fișer, a reunit astăzi actorii relevanți pentru viitorul agriculturii sustenabile.
Au fost prezenți ca speakeri:
- Alina Crețu (Director Executiv, Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România),
- Iuliana Tiba (BRD),
- Viorel Morărescu (Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale),
- Elena Dinu (Director Dezvoltare și Advocacy, Banca pentru Alimente),
- Dorin Cojocaru (APRIL – Asociația Patronală Română din Industria Laptelui)
- și Cristi Gherghiceanu (Fundatia ADEPT Transilvania).
România și agricultura ecologică
România a înregistrat, în ultimii ani, un salt semnificativ în agricultura ecologică. Țara are ca scop atingerea de 6% din suprafața agricolă utilizată până în 2030.
Astfel, România este în plin proces de dezvoltare a unui sistem multifuncțional care reduce utilizarea îngrășămintelor chimice, protejează solul și contribuie la sănătatea consumatorilor.
Industria lactatelor este pregătită de inovație?
Un alt punct important al dezbaterii a fost industria lactatelor. Sector se află la intersecția dintre crize economice și nevoia de modernizare.
Specialiștii prezenți au evidențiat importanța retehnologizării, digitalizării și recuperării subproduselor, precum zerul.
Tehnologizarea sectorului ar îmbunătăți considerabil competitivitatea la raft și ar putea reduce pierderile.
Finanțează băncile proiecte de sustenabilitate în agricultură?
Băncile au început să joace un rol tot mai definitor în tranziția verde.
Instituții financiare precum BRD au început să integreze factorii de risc ESG în deciziile de creditare. Astfel, ei decid să sprijine majoritar proiectele agricole care aplică practici ecologice sau regenerative.
Prin produsele financiare dedicate certificărilor ecologice, băncile au decis să contribuie la o agricultură mai rezilientă și adaptată schimbărilor climatice.
Risipa alimentară – nemesisul discuției
Dezbaterile din cadrul evenimentului au abordat și una dintre cele mai mari provocări ale sistemului alimentar la nivel global: risipa alimentară.
Când vorbim despre România, risipa alimentară este estimată la 181 kg/persoană, majoritatea provenind din gospodării.
Băncile de alimente au fost evidențiate ca actori-cheie în recuperarea și redistribuirea surplusului alimentar.
Participanții au accentuat necesitatea unei strategii naționale pentru reducerea risipei alimentare și educarea consumatorilor pe acest subiect.
Aruncarea de alimente înseamnă aruncarea banilor.
Evenimentul a avut loc la sediul CEO Clubhouse, Globalworth din Bulevardul Barbu Văcărescu.
Vom reveni cu articole dezvoltate pe subiectele dezbătute.
