Costul total al implementarii Planului National de Actiune in domeniul poluantilor organici persistenti prevazuti in Conventia Stockholm se ridica la 210 milioane de euro si va fi acoperit de bugetul de stat, de operatorii economici implicati si de alte surse de finantare, precum Facilitatea Globala pentru Mediu (GEF), Fondurile Structurale si de Coeziune.
Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile (MMDD) a supus dezbaterii publice proiectul de hotarare a Guvernului pentru aprobarea Planului National de Actiune in domeniul poluantilor organici persistenti prevazuti in Conventia Stockholm, pentru perioada 2008 – 2029.
Potrivit notei de fundamentare a acestui proiect, aprobarea Planului este necesara in scopul reducerii sau eliminarii emisiilor de poluanti organici persistenti prevazuti in Conventie. Astfel, in art. 7 al Conventiei Stockholm, este prevazuta obligatia fiecarei parti de a elabora si de a transmite intr-un interval de doi ani de la data intrarii in vigoare a acestei Conventii un Plan National de Implementare (PNI) al prevederilor Conventiei, care sa includa si un Plan National de Actiune.
Poluantii organici persistenti au proprietati toxice, rezista la degradare, se bioacumuleaza si sunt transportati pe calea aerului, apei si prin intermediul speciilor migratoare, dincolo de granitele internationale, depozitandu-se departe de locul lor de emisie si acumulandu-se in ecosisteme terestre si acvatice. Emisiile acestor poluanti pot produce efecte daunatoare asupra sanatatii umane si a mediului.
In acest moment, 12 substante sunt inregistrate ca POPs: aldrin clordan, diclor – difenil -tricloretan (DDT), dieldrin, dioxine, endrin, furani, hexaclorbenzen, heptaclor, mirex, bifenili policlorurati (PCBs) si toxafen.
MMDD, prin Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Protectia Mediului ICIM Bucuresti, a derulat proiectul "Activitati Pregatitoare in Elaborarea Planului National de Implementare a Conventiei de la Stockholm privind Poluantii Organici Persistenti (POPs) in Romania" finantat de GEF si implementat cu sprijinul Organizatiei Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Industriala (UNIDO), la elaborarea caruia s-a efectuat si estimarea costului total al implementarii Planului.
In vederea elaborarii PNI si a Planului National de Actiune au fost consultate autoritatile centrale si locale, operatorii economici, institutele de cercetare si organizatiile neguvernamentale, fiind identificate, la nivel national, 11 obiective-cheie asociate cu problematica POPs. Acestea au fost eliminarea stocurilor de pesticide si a deseurilor care contin sau sunt contaminate cu POPs (cu exceptia PCBs), eliminarea stocurilor existente de PCB-uri, eliminarea substantelor identificare ca fiind POPs ce urmeaza a fi introduse in Anexele Conventiei Stockholm, interzicerea producerii de POPs care urmeaza sa fie inclusi in Anexele Conventiei Stockholm, dezvoltarea durabila a agriculturii ecologice, dezvoltarea producerii si utilizarii substantelor ’prietenoase pentru mediu’, care vor fi folosite pentru combaterea vectorilor bolilor si/sau a artropodelor ce produc daune, imbunatatirea performantelor privind protectia mediului in sectorul energetic, imbunatatirea performantelor privind protectia mediului in sectorul transporturi, imbunatatirea managementului transporturilor in sectorul
urban, imbunatatirea performantelor privind protectia mediului in sectorul industrial, reducerea efectelor asupra sanatatii umane si a mediului generate de emisiile de POPs provenite de la incinerarea sau co-incinerarea deseurilor.
Pentru indeplinirea celor 11 obiective – cheie identificate ca prioritati nationale a fost elaborat Planul National de Actiune, al carui perioada de implementare este trasata pe termen mediu de 4-10 ani (2008 – 2014) si termen lung 11-25 ani (2015 – 2029).
Romania a ratificat Conventia Stockholm privind poluantii organici persistenti prin Legea nr. 261/2004 pentru ratificarea Conventiei privind poluantii organici persistenti, adoptata la Stockholm la 22 mai 2001.
