Comisia Europeană a atribuit în 2025 peste 1,3 milioane certificate ETS, evaluate la 100 milioane euro, pentru sprijinirea companiilor aeriene care folosesc combustibili sustenabili. Sprijinul total ajunge la 125 milioane euro, incluzând și scutirea de la obligațiile ETS pentru emisiile provenite din utilizarea SAF.
Decizia din septembrie 2025 marchează prima aplicare concretă a rezervelor ETS dedicate exclusiv aviației.
Sprijinul european este necesar într-un sector unde combustibilii sustenabili pentru aviație, numiți SAF, sunt de câteva ori mai scumpi decât kerosenul convențional.
În 2024, producția globală de combustibili sustenabili pentru aviație a acoperit doar 0,3% din necesarul total, conform Asociației Internaționale a Transportului Aerian (IATA).
Pentru 2025, organizația estimează o creștere la aproximativ 0,7%, ceea ce rămâne încă departe de obiectivele climatice asumate.
Cum arată mecanismul european
Uniunea Europeană a rezervat până în 2030 douăzeci de milioane certificate ETS pentru companiile care utilizează SAF.
Valoarea totală a acestui pachet este estimată la 1,5 miliarde euro, raportată la prețurile actuale ale pieței.
În septembrie 2025, Comisia Europeană a distribuit 1,3 milioane certificate, echivalente cu peste 100 milioane euro, către 53 de operatori aerieni.
Mai mult, emisiile rezultate din arderea SAF au fost exceptate de la obligația de a depune certificate ETS.
Valoarea acestei scutiri este calculată la aproximativ 25 milioane euro pentru anul 2025.
Cum sunt distribuite certificatele
Cei mai mulți operatori aerieni beneficiari provin din Spania, cu zece companii sprijinite prin alocarea ETS.
Franța se află pe locul al doilea, cu opt companii, urmată de Suedia, cu cinci.
Germania are patru operatori beneficiari, în timp ce alte state europene figurează cu unul sau doi.
Printre beneficiari se numără companii mari, precum Air France-KLM, Lufthansa, Iberia, SAS și Finnair.
Cantitățile atribuite diferă în funcție de volumele raportate de SAF utilizat în 2025.
Reacțiile industriei și ale ONG-urilor
De mai mulți ani, organizațiile din aviație și societatea civilă avertizează că obiectivele pentru combustibilii sustenabili sunt imposibil de atins fără sprijin financiar.
Asociația Internațională a Transportului Aerian a transmis că diferența de cost față de kerosen nu poate fi suportată doar de companii.
Reprezentanții aeroporturilor europene, prin ACI Europe, au declarat că „există bastonul, dar lipsește morcovul”, referindu-se la mandatele obligatorii fără stimulente clare.
Decizia recentă a Comisiei răspunde acestor presiuni, introducând un mecanism concret de alocare a certificatelor ETS pentru operatorii aerieni.
Totuși, valoarea sprijinului este considerată insuficientă pentru a acoperi decalajul de costuri la nivel european.
Riscuri juridice și greenwashing
Pe lângă provocările financiare, companiile aeriene se confruntă și cu riscul de a fi acuzate de greenwashing.
În iulie 2025, ONG-ul britanic Opportunity Green a avertizat că industria aviatică ar trebui să înceteze să prezinte toate alternativele la kerosen drept „sustenabile”, altfel riscă să fie acționată în instanță.
Organizația subliniază că simpla folosire a termenului „combustibil verde” fără a explica proveniența și impactul real poate induce în eroare consumatorii.
Cazurile în justiție nu sunt ipotetice. În 2024, ClientEarth a intentat un proces împotriva KLM, acuzând compania că reclamele despre „zboruri sustenabile” bazate pe offsetting și combustibili alternativi erau prea vagi.
Instanța olandeză a decis că afirmațiile companiei pot fi înșelătoare și a cerut clarificări.
În Germania, organizația Environmental Action Germany (DUH) a câștigat recent procese împotriva Lufthansa, pentru campanii de marketing considerate înșelătoare.
Reclamele sugerau opțiuni „verzi” pentru pasageri, dar informațiile despre aplicarea lor concretă erau insuficiente.
Aceste exemple arată că utilizarea combustibililor sustenabili nu oferă automat legitimitatea de a promova zboruri ca „ecologice”.
ONG-urile și instanțele cer tot mai des transparență totală în comunicarea publică, iar riscul de litigii pentru publicitate înșelătoare devine real pentru companiile aeriene.
România și pașii concreți
România apare pe lista țărilor beneficiare, dar Comisia Europeană nu a publicat încă detalii privind cantitatea de certificate alocate.
În paralel, TAROM a semnat în 2025 un contract cu OMV Petrom pentru furnizarea de SAF pe aeroporturile din București, Cluj, Timișoara și Iași.
În primele luni ale anului, aproximativ 1.800 de zboruri de pe aeroportul Cluj au fost operate cu combustibil amestecat cu SAF.
Directorul general al companiei a declarat: „Suntem bucuroși să fim printre operatorii care accelerează utilizarea SAF pentru respectarea cerințelor europene”.
OMV Petrom a anunțat investiții de peste un miliard euro până în 2030 pentru dezvoltarea producției de combustibili verzi.
La Petrobrazi este planificată o unitate cu capacitate anuală de 250.000 tone, programată pentru 2028.
Provocările de pe piață
Costul rămâne principalul obstacol pentru extinderea utilizării SAF.
Diferența față de kerosen poate ajunge la șase euro pe litru pentru combustibilii sintetici.
Biocombustibilii au un cost suplimentar de aproximativ 0,5 euro pe litru. Capacitatea globală de producție este insuficientă, acoperind doar 0,3% din cererea mondială de aviație.
Directorul general al Fraport a declarat recent: „Nu există suficient combustibil sustenabil pentru a respecta cotele impuse”.
În 2025, producția europeană de combustibili sustenabili este estimată la peste 200 milioane litri.
Dacă luăm în calcul un cost suplimentar mediu de un euro pe litru, decalajul anual depășește 200 milioane euro.
În cazul combustibililor sintetici, diferența se ridică la peste un miliard euro.
Prin comparație, pachetul actual de 125 milioane euro acoperă doar o parte din aceste costuri suplimentare.
De aceea, organizațiile din aviație și societatea civilă consideră că mecanismul ETS reprezintă un început necesar, dar insuficient pentru a stimula utilizarea pe scară largă a SAF.
Perspectivele până în 2030
Regulamentul ReFuelEU impune ca cel puțin 2% din combustibilul disponibil pe aeroporturile europene să fie SAF în 2025.
Cota trebuie să crească la 6% până în 2030, iar după 2050 la peste 60%.
Uniunea Europeană mizează pe sprijinul ETS pentru a accelera investițiile și a crește atractivitatea pieței.
România are șansa de a deveni un hub regional prin unitatea planificată la Petrobrazi, dar succesul depinde de respectarea calendarului și de colaborarea strânsă dintre operatori și autorități.
Ce este EU ETS și de ce contează pentru aviație
Sistemul European de Comercializare a Certificatelor de Emisie (EU ETS) a fost lansat în 2005 și este cel mai vechi și mai mare mecanism de tip „cap and trade” din lume.
Acoperă aproximativ 40% din emisiile totale de gaze cu efect de seră din Uniunea Europeană. Sunt incluse producția de energie, industria grea, aviația și, din 2024, transportul maritim.
Funcționarea sa se bazează pe un plafon total de emisii care scade anual, în linie cu obiectivele climatice ale Uniunii Europene.
Fiecare certificat emis permite operatorului să emită o tonă de dioxid de carbon echivalent.
Companiile trebuie să își monitorizeze emisiile și să predea anual suficiente certificate pentru a acoperi poluarea produsă.
Certificatele pot fi cumpărate la licitație, tranzacționate pe piață sau primite gratuit, în anumite condiții.
Prețul certificatelor, stabilit de piață, funcționează ca un semnal economic: cu cât devin mai scumpe, cu atât companiile au interes să reducă emisiile.
Între 2013 și 2023, sistemul a generat peste 175 miliarde euro pentru bugetele statelor membre, bani direcționați spre investiții în tranziția verde.
În cazul aviației, reformele ETS adoptate prevăd eliminarea treptată a alocărilor gratuite.
Din 2026, companiile aeriene nu vor mai primi certificate gratuite și vor trebui să suporte integral costurile.
Măsura este însoțită de facilități pentru combustibili sustenabili: aceștia nu necesită certificate ETS pentru emisiile rezultate și, în plus, primesc sprijin prin rezerve dedicate, cum este cel decis în septembrie 2025.
CITIȚI ȘI:
Wizz Air măreste flota de aeronave cu consum redus de carburant
