Conferința „Managementul integrat al deșeurilor”, organizată de Green Report pe 25 septembrie la CEO Clubhouse București, a reunit autorități, reprezentanți ai industriei și ai retailului pentru a discuta despre provocările majore ale României în domeniul gestionării deșeurilor. De la Planul Național de Gestiune a Deșeurilor și infrastructura deficitară până la reciclarea reală și rezultatele Sistemului de Garanție-Returnare, participanții au analizat diferența dintre țintele europene ambițioase și realitatea din teren.
Speakerii conferinței
Conferința „Managementul integrat al deșeurilor” a reunit reprezentanți ai autorităților, industriei și retailului. Ministerul Mediului a fost reprezentat de Roxana Șunică, director al Direcției Deșeuri, care a înlocuit-o pe ministra Diana Buzoianu.
Din partea mediului privat au participat Bogdan Purcherea, Managing Director Envipco, Anca Marinescu, Corporate Affairs & Communication Manager RetuRO, Robert Uzuna, președinte ARAM, Emanuel Pîrvulescu, Sustainability Lead Mega Image, și Constantin Damov, președinte și co-fondator Green Group. Industria băuturilor răcoritoare a fost reprezentată de Indra Mihăilă, din partea Asociației Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate (APBRS).
Planul Național de Gestiune a Deșeurilor: document-cheie pentru investițiile viitoare
Discuția a fost deschisă de Raluca Fișer, care a moderat întreaga conferință, cu o întrebare adresată reprezentantei Ministerului Mediului.
Fișer a subliniat importanța Planului Național de Gestiune a Deșeurilor (PNGD), cu termen de finalizare în decembrie 2026, ca document strategic de care depind bugete, planificări și investiții la nivelul autorităților locale și intercomunitare.
Roxana Șunică a afirmat că Planul Național de Gestiune a Deșeurilor (PNGD) s-ar află într-un stadiu avansat și urmează să intre în procedura de transparență publică, după consultările interne din minister.
Documentul, aflat în revizuire, pornește de la planurile județene și își propune să uniformizeze soluțiile la nivel de UAT-uri, astfel încât fiecare să dispună de instalații integrate de sortare, tratare și depozitare.
Oficiala a subliniat că PNGD este crucial pentru accesarea finanțărilor europene viitoare, deoarece are nevoie de avizul Comisiei Europene înainte de adoptare.
„Dacă nu primim acest aviz, riscăm să pierdem orice finanțare viitoare”, a avertizat ea.
Sistemul de Garanție-Returnare: progres și provocări
Unul dintre cele mai dezbătute subiecte ale conferinței a fost Sistemul de Garanție-Returnare (SGR), considerat cea mai amplă reformă de mediu implementată în România în ultimii ani. Toți speakerii au recunoscut rolul său esențial pentru creșterea ratei de colectare a ambalajelor, dar au atras atenția și asupra provocărilor din teren.
Primele rezultate și extinderea infrastructurii
Anca Marinescu, Corporate Affairs & Communication Manager RetuRO, a prezentat stadiul actual al SGR, subliniind că sistemul a reușit să atragă un număr mare de consumatori, iar fluxurile de ambalaje colectate cresc constant.
Aceasta a explicat că infrastructura se dezvoltă rapid, însă este nevoie de predictibilitate și stabilitate legislativă, pentru ca toți actorii implicați – producători, retaileri, operatori – să poată planifica investițiile.
„Uitându-ne începând cu luna august a anului trecut, avem o medie de 80% din ambalaje colectate, având și luni cu 100% ambalaje colectate.”
Ea a adăugat că aceste rezultate sunt posibile datorită colaborării dintre sectorul privat, autorități și consumatori:
„Este o investiție de 90 de milioane de euro care a produs aceste rezultate și care arată că se poate atunci când privatul lucrează cu publicul și, mai ales, cu toți consumatorii.”
Industria băuturilor: rezultate excepționale prin SGR, dar costuri ridicate
Reprezentanții producătorilor de băuturi răcoritoare au subliniat că sistemul de garanție-returnare (SGR) a generat rezultate concrete, dar cu costuri considerabile.
„Suntem într-o situație fericită pentru că suntem parte din SGR. Avem rezultate excepționale, trasabilitate și, la final, deșeuri de ambalaje care se reciclează efectiv. Contribuim astfel la economia circulară”, a declarat optimist Indra Mihăilă, reprezentanta Asociației Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate (APBRS).
Pentru viitor, producătorii cer un mecanism mai echitabil și predictibil al costurilor.
„Cea mai mare nevoie pentru noi este predictibilitatea, ca să ne putem planifica activitatea”, a adăugat aceasta.
Tariful de handling și presiunea financiară
Un subiect sensibil al dezbaterii a fost metodologia de calcul a tarifului de handling, adică suma pe care retailerii o primesc pentru fiecare ambalaj colectat, pentru a-și acoperi costurile operaționale. Moderatorii au amintit că proiectul metodologiei a fost pus în transparență de către minister, însă discuțiile sunt în continuare deschise.
Roxana Șunică, reprezentanta Ministerului Mediului, a confirmat că există deja o metodologie, dar că sunt în lucru modificări care urmează să fie puse în consultare publică.
Impactul asupra retailului și consumatorilor
Retailul a fost descris ca principalul motor de colectare în cadrul SGR.
„Cu ceea ce fac stațiile de sortare și cu ceea ce colectează magazinele reușim să ajungem la 90%. Asta ne arată că, în realitate, magazinele au devenit pentru comunități un nou salubrist, un nou sortator și un nou colector pentru toți cetățenii”, a declarat Emanuel Pîrvulescu, Sustainability Lead a Mega Image.
El a atras atenția că metodologia actuală pentru tariful de handling nu reflectă costurile reale suportate de retaileri, în special cele privind mentenanța aparatelor și cheltuielile cu personalul.
„Costurile diferă în funcție de volumul colectat, de locație și de tipul magazinului. Este nerealist să fie plafonate artificial, pentru că nu oglindesc realitatea operațională”,
a subliniat acesta.
Pîrvulescu a adăugat că magazinele mari asigură peste 90% din ambalajele colectate prin SGR, iar amenzile aplicate micilor comercianți pot deveni împovărătoare:
„O amendă de 10.000 de lei pentru un mic magazin este uriașă și nu cred că este o soluție, atâta timp cât sistemul reușește să livreze 80–90% din cantități prin marii retaileri.”
Industria de reciclare confirmă aceste rezultate.
„La începutul RetuRO găseam 30% din PET-uri în stațiile de sortare, iar astăzi suntem undeva între 3 și 5%”,
a completat Constantin Damov, președintele Green Group, subliniind eficiența tot mai mare a sistemului.
Infrastructura de colectare: un model atipic pentru România
Bogdan Purcherea, Managing Director Envipco, a arătat că România are o evoluție aparte în ceea ce privește infrastructura de colectare automată a ambalajelor, în special prin SGR.
„Este evident că, în ultimul an, infrastructura de colectare automată a crescut foarte mult. Dacă ne uităm din 2024 până în 2025, România a fost atipică, pentru că au fost lanțuri mari și magazine mici care au aderat la sistem mai târziu, într-o a doua etapă”, a explicat Purcherea.
La rândul său, Anca Marinescu, Corporate Affairs & Communication Manager RetuRO, a completat că participarea comercianților a ajuns la un nivel semnificativ:
„Peste jumătate dintre comercianți, un nivel de aproximativ 80.000 de comercianți, sunt parte a sistemului REtuRO.”
Statul ca partener de echilibru
Robert Uzuna, președintele ARAM, a subliniat că Sistemul de Garanție-Returnare este un exemplu de parteneriat public-privat de succes, dar că rolul statului nu trebuie minimizat.
„Avem nevoie de stat în calitate de factor de echilibru și reglementare, astfel încât între jucători să existe echitate. SGR este o șansă mare pentru România, nu doar în ceea ce privește colectarea, ci și pentru dezvoltarea sinergică a industriei de reciclare”, a declarat acesta.
Uzuna a arătat că planul de investiții al RetuRO ar trebui gândit în corelare cu infrastructura de reciclare națională, pentru a păstra valoarea materialelor colectate în țară.
Acesta a oferit un exemplu concret din industria băuturilor: „M-aș bucura să pot cumpăra sticle de bere de la producători din România și să nu mai fiu nevoit să import din Polonia, Turcia sau Slovacia.”
Concluzii
Conferința Green Report a arătat că România se află la un punct de cotitură: între ținte europene tot mai stricte și o infrastructură încă deficitară. Adoptarea Planului Național de Gestiune a Deșeurilor, corectitudinea metodologiei pentru tariful de handling și consolidarea Sistemului de Garanție-Returnare sunt pași esențiali. Dialogul dintre autorități, industrie și retail devine cheia pentru a transforma deșeurile din problemă în resursă.
