România riscă o nouă procedură de infringement după ce rata de reciclare a scăzut sub 10% în 2024, potrivit directorul Direcției de Deșeuri din cadrul Ministerul Mediului.
La conferința Green Report de joi, 25 septembrie, directorul Direcției de Deșeuri din cadrul Ministerul Mediului Roxana Șunică a prezentat stadiul Planului Național de Gestiune a Deșeurilor, document esențial pentru finanțările europene viitoare și pentru uniformizarea infrastructurii de sortare, tratare și depozitare.
PNGD, document strategic pentru investiții
La conferința „Managementul integrat al deșeurilor”, organizată de Green Report pe 25 septembrie la CEO Clubhouse București, prima temă de discuție a fost Planul Național de Gestiune a Deșeurilor (PNGD).
Șunică a explicat că PNGD se află într-un stadiu avansat și urmează să intre în procedura de transparență publică, după consultările interne.
Documentul a pornit de la planurile județene și urmărește să uniformizeze soluțiile la nivel de UAT-uri, astfel încât fiecare să aibă instalații integrate de sortare, tratare și depozitare.
„Dacă nu primim acest aviz al Comisiei Europene, riscăm să pierdem orice finanțare viitoare”,
a avertizat Șunică, subliniind că adoptarea PNGD cu avizul Bruxelles-ului este condiție esențială pentru accesarea fondurilor europene.
Lecțiile SMID-urilor: miliarde cheltuite, rezultate discutabile
Moderatoarea Raluca Fișer a reamintit că România a investit deja miliarde de euro în sisteme de management integrat al deșeurilor (SMID-uri), dar cu rezultate departe de așteptări. „Am cheltuit 1,6 miliarde de euro din bani europeni și publici”, a spus aceasta.
După 17 ani și miliarde de euro investiți, România are încă cea mai mică rată de reciclare din UE – doar 12%, stagnând din 2010.
Din cele 31 de Sisteme Integrate de Management al Deșeurilor (SMID) începute după 2007, mai multe au fost fazate și întârziate, unele fiind încă nefinalizate, cum este cazul Galațiului.
Exemple precum Clujul, unde proiectul SMID a început în 2011 și s-a încheiat abia în 2023, arată cum întârzierile, corupția și problemele tehnice au generat costuri suplimentare și impact de mediu.
În ciuda investițiilor, România continuă să depoziteze masiv, riscând sancțiuni europene și pierderea finanțărilor.
Această experiență face cu atât mai important rolul PNGD, care ar trebui să ofere coerență și predictibilitate pentru viitoarele investiții.
Radiografia infrastructurii actuale
Potrivit datelor prezentate de Roxana Șunică, România are în prezent:
-
105 instalații de sortare,
-
20 stații de tratare mecano-biologică (TMB),
-
39 instalații de compostare,
-
47 de depozite.
Ea a atras atenția că, deși există aceste capacități autorizate, în practică performanța lor este limitată:
„Trebuie să știm ce poate trata efectiv fiecare județ, nu doar ce este autorizat pe hârtie.”
Rată de reciclare sub 10%
Oficiala a precizat că în 2024 rata de reciclare a scăzut sub 10%. România a fost notificată că va primi un aviz motivat din partea Comisiei Europene pentru neîndeplinirea țintelor, ceea ce ar putea duce la o nouă procedură de infringement.
„Nu reciclăm și nu tratăm cum trebuie. Aceasta este realitatea documentată și confirmată”,
a subliniat Roxana Șunică.
Bucureștiul, exemplu de dezechilibre
Situația prezentată pentru București a arătat diferențe mari între sectoare. În 2024:
-
Sectorul 1 a trimis la tratare 99,75% din deșeuri,
-
Sectorul 2 – 70,13%,
-
Sectorul 3 – 15,71%,
-
Sectorul 4 – 13,72%,
-
Sectorul 5 – 8,02%,
-
Sectorul 6 – 35,54%.
În ansamblu, 42% din deșeurile generate în București au ajuns la tratare, restul fiind depozitate.
Situația din Capitală rămâne critică în unele sectoare și din perspectiva datelor din 2025, în timp ce progresul declarat de alte sectoare pare incredibil. Conform datelor prezentate de Roxana Șunică, până în luna august:
-
Sectorul 1 a trimis la tratare 100% din deșeurile generate
-
Sectorul 5 a raportat de asemenea 100%,
-
Sectorul 2 a urcat la 76%,
-
Sectorul 3 a trimis doar 0,76%,
-
Sectorul 4 – 0%.
Controlul realizat recent de Garda Națională de Mediu a confirmat situația: mai puțin de 15% din deșeurile generate în București în 2025 au ajuns într-o instalație de tratare, restul fiind trimise direct la depozitare.
În urma verificărilor, autoritățile locale au primit amenzi și penalități în valoare totală de 1,8 milioane de lei.
Costuri și limitările autorităților locale
Roxana Șunică a menționat și barierele financiare: în București, costul tratării este de aproximativ 450 lei pe tonă, sumă pe care multe sectoare o consideră dificil de suportat.
Ea a adăugat că încă există primării care asociază managementul deșeurilor doar cu salubritatea: „Pentru mulți, responsabilitatea se oprește la a nu fi mizerie pe stradă.”
Urgența uniformizării și investițiilor viitoare
PNGD își propune să corecteze aceste dezechilibre și să creeze o bază unitară pentru investițiile viitoare. După aprobarea planului, județele vor trebui să își revizuiască strategiile, pe baza studiilor de fezabilitate, pentru a decide unde sunt necesare modernizări sau construcții noi.
„Nevoia de a asigura tratare pentru 100% din deșeuri este reală și obiectiv de atins pentru toate UAT-urile”,
a subliniat Roxana Șunică.
