Cea mai tanara gaura neagra situata in vecinatatea Terrei, care are numai 30 de ani, a fost descoperita de cercetatori cu ajutorul Chandra X-ray Observatory al NASA, anunta Mediafax. Potrivit specialistilor, aceasta este o oportunitate unica de a observa modul in care evolueaza astfel de obiecte inca din ”copilarie”.
Descoperirea a fost anuntata intr-o conferinta de presa difuzata de postul de televiziune al NASA.
Aceasta gaura neagra ii poate ajuta pe cercetatori sa inteleaga modul in care stelele masive explodeaza, care dintre ele lasa in urma gauri negre sau stele neutronice, numarul de gauri negre din galaxia noastra si altele.
Obiectul descoperit, care are numai 30 de ani, este o reminiscenta a SN 1979C, o supernova din galaxia M100, situata la aproximativ 50 de milioane de ani lumina de Pamant. Datele transmise de Chandra X-ray Observatory, satelitul Swift al NASA, XMM-Newton al Agentiei spatiale europene si observatorul german ROSAT au indicat existenta unei surse puternice de raze X care a ramas constanta in intensitate in timpul observatiile efectuate intre anii 1995 – 2007. Acest lucru sugereaza ca acel obiect este o gaura neagra, alimentata fie de materialul expulzat de explozia unei supernove, fie de insotitoarea geamana a acelei stele (in cazul unei stele binare, adica al unui sistem alcatuit din doua stele care orbiteaza in jurul unui centru comun; steaua mai stralucitoare se numeste "stea primara", iar geamana ei se numeste ”stea insotitoare”sau ”stea secundara”, n.r.).
”Daca interpretarea noastra este corecta, acesta este cel mai apropiat exemplu de observare a nasterii unei gauri negre”, a declarat Daniel Patnaude, de la Harvard-Smithsonian Center for Astrophysics din Cambridge, coordonatorul studiului.
Fenomen in premiera pentru cercetatori
Cercetatorii cred ca SN 1979C, descoperita initial de un astronom amator in 1979, s-a format cand o stea de circa 20 de ori mai mare decat Soarele nostru a explodat. Multe gauri negre noi din universul indepartat au fost detectate anterior sub forma unor explozii de raze gamma.
Totusi, SN 1979C este diferita pentru ca este mult mai apropiata de Terra si apartine unei clase de supernove despre care este putin probabil sa fie asociate cu exploziile de raze gamma. Potrivit teoriilor actuale, cele mai multe dintre gaurile negre din Univers se formeaza atunci cand centrul unei stele intra in colaps (nu mai poate sa sustina toate reactiile ce au loc in interiorul acesteia), insa fara a da nastere unei explozii de raze gamma.
”Aceasta ar putea fi pentru prima data cand a fost observat modul obisnuit de formare a unei gauri negre”, a spus Abraham Loeb, de la Harvard-Smithsonian Center for Astrophysics, coautor. "Totusi, este foarte dificil de detectat acest tip de nastere a unei gauri negre pentru ca sunt necesare decenii de observatii ale fluxurilor de raze X pentru a stabili acest lucru", a mai spus acesta.
Ideea unei gauri negre atat de tinere, de numai 30 de ani, este sprijinita de cercetarile recente in domeniu. In 2005, a fost prezentata o teorie potrivit careia lumina stralucitoare emisa de aceasta supernova era impulsionata de jetul de materie al unei gauri negre incapabile sa penetreze invelisul de hidrogen al stelei pentru a da nastere unei explozii de raze gamma. Rezultatele obtinute in urma observarii SN 1979C vin in sprijinul acestei teorii.
Ipoteze multiple
Desi datele actuale par sa indice prezenta unei gauri negre, formata in urma exploziei supernovei SN 1979C, o alta posibilitate este aceea ca o stea neutronica rotitoare tanara (ce genereaza pulsuri regulate de radiatie) cu un flux dens de particule electromagnetice ar putea fi responsabila de aparitia acestei emisii de raze X. Aceasta ar face din obiectul descoperit cel mai tanar si mai stralucitor exemplu de plerion (o nebuloasa alimentata de fluxul de particule electromagnetice generat de un pulsar, n.r.) si cea mai tanara stea neutronica cunoscuta. Pulsarul Crabului din Nebuloasa Crabului, cel mai celebru exemplu in domeniu, are circa 950 de ani.
Potrivit specialistilor, exista doua tipuri de gauri negre: gauri negre supermasive, care au o masa de cateva milioane sau chiar cateva miliarde de ori mai mare decat cea a Soarelui, amplasate in centrul celor mai multe dintre galaxiile cunoscute, si gauri negre stelare, rezultand din stingerea unei stele masive care si-a epuizat energia, cu o masa de pana la 20 de ori mai mare decat cea a Soarelui.
Studiul, realizat de Patnaude, Loeb si Christine Jones de la Harvard-Smithsonian Center for Astrophysics, va aparea in publicatia New Astronomy.
Programul Chandra este administrat de Marshall Space Flight Center al NASA, situat in Huntsville, Alabama. The Smithsonian Astrophysical Observatory controleaza operatiunile de zbor si cele stiintifice, de la sediul din Cambridge.
Satelitul Chandra X-ray Observatory a fost denumit astfel in onoarea fizicianului de origine indiana Subrahmanyan Chandrasekhar, savantul care a devenit cunoscut dupa ce a pus la punct o formula de calcul ce permite determinarea masei maximale (limita Chandrasekhar) a piticelor albe. ”Chandra” inseamna, totodata, in limba sanscrita ”luna” sau ”stralucire”.
Deoarece atmosfera Terrei absoarbe si reflecta cea mai mare parte a razelor X care se indreapta catre Pamant, aceste raze nu pot fi detectate de telescoapele terestre si a fost nevoie de un telescop spatial pentru a masura si studia intensitatea lor.
