Europa zilelor noastre este orientata spre descentralizare, eficienta si dezvoltare sustenabila, iar la momentul actual nu exista semne care ar arata o posibila schimbare de directie. Dimpotriva, analizand politica Uniunii Europene, am putea spune ca angajamentul comunitatii din care facem parte este unul puternic, iar termenii pe care i-am enumerat mai sus sunt tratati cu cea mai mare seriozitate. In acest sens, unul dintre domeniile prioritate la nivel continental este cel energetic.
Text de Eduard Nedelciu
Stim cu totii ca in prezent Europa depinde de gazul din Federatia Rusa sau Algeria si de petrolul din Orientul Mijlociu. Daca in 2008 rata de dependenta energetica a UE 27 era de 53.8%, pentru 2030 se estima o crestere de pana la 70% (EEP, 2011). O scurta incursiune in atmosfera socio-politica a tarilor care exporta gaz si petrol catre UE, ne-ar arata ca avem de-a face cu democratii dubioase (Federatia Rusa) sau monarhii instabile (tarile arabe), astfel ca perspectiva viitorului devine destul de neplacuta.
Varianta in care UE declara razboi Rusiei sau statelor arabe pentru a pune stapanire pe rezervele de combustibili fosili devine destul de improbabila, nu atat din cauza unei competitii cu Statele Unite sau puterii militare rusesti cat din viziunea pe care liderii europeni o impartasesc: reducerea dependentei energetice prin punerea in aplicare a unui plan concis si eficient bazat pe tehnologie noua si marirea aportului energiilor regenerabile.
Succesul unui astfel de plan depinde de realizarea unei infrastructuri care sa interconecteze toate sursele de energie, indiferent de localizarea acestora, sa elimine fluctuatiile din retea si sa creeze un canal de comunicare consumator – furnizor si viceversa. In prezent, solutia pentru o astfel de infrastructura sunt Smart Grid-urile sau Retelele Energetice Inteligente (REI).
O serie de noi programe si directive din partea UE urmaresc implementarea REI, astfel ca mai devreme sau mai tarziu Romania va trebui sa se conformeze exigentelor europene si sa-si modernizeze infrastructura energetica. Ce sunt, mai exact, REI si care le sunt beneficiile? Exista slabiciuni ale noului sistem si daca da, ce riscuri trebuie sa luam in considerare? Cand si cum se pot introduce noile retele in Romania? Acestea sunt cateva intrebari pe care trebuie sa ni le punem.
REI – un sistem mai eficient decat ceasul elevetian
Retelele energetice de care dispunem astazi sunt mai vechi de 40 de ani, in conditiile in care exista noi exigente ale clientilor, ne confruntam cu o crestere a consumului de energie, trebuie sa respectam obiectivele de reducere a emisiilor de CO2 si sa diminuam dependenta energetica.
Acestea sunt motivele care ar trebui sa ne convinga ca inlocuirea retelelor actuale nu este un moft, ci o necesitate. Prin REI, necesitatea devine o oportunitate de a face un pas inainte in domeniul securitatii energetice. Cel putin asa ne asigura liderii europeni si companiile furnizoare de energie.
Noile retele vor fi responsabile cu interconectarea tuturor producatorilor de energie, indiferent de marimea lor. REI va conecta totul, de la imobile care isi produc energia in situ si vand surplusul, la turbine eoliene, hidrocentrale sau centrale nucleare.
In prezent, energia regenerabila este produsa si consumata local si izolat. REI va facilita conectarea mai multor microproducatori, creand o ”centrala energetica virtuala”, in care cantitatea totala de energie disponibila consumatorilor este egala cu suma cantitatilor de energie produse de fiecare micro-retea.
Mai simplu, daca avem 10 turbine eoliene, fiecare cu o capacitate de 3MW, raspandite pe distante mari si care acum functioneaza individual, dupa ce vor fi interconectate vor avea o capacitate totala de 10 X 3 MW = 30 MW. Presupunand ca la una din turbine scade viteza vantului sau este lovita de un meteorit si scoasa din functiune, deficitul de energie astfel creat va fi compensat automat de celelalte 9 turbine norocoase. Asadar, o alta calitate a REI este capacitatea de a elimina fluctuatiile, imprevizibile sau nu, prin redistribuire automata a energiei spre punctele slabe, indiferent de localizarea acestora in retea. Mai mult, imobilele care isi produc energia in situ vor putea vinde surplusul catre reteaua generala la un pret avantajos.
Contoarele inteligente (“smart metres”) sunt o alta caracteristica a REI si vor aduce transparenta in relatia dintre consumator si furnizor. Pe de o parte, consumatorul este informat in timp real de consumul energetic precum si de pretul energiei, mai scumpa in orele de varf si mai ieftina in anumite perioade ale zilei. De cealalta parte, compania furnizoare poate sa combata frauda si sa evite suprasolicitarea retelei, reducandu-si considerabil pierderile financiare.
Schema generala a unui “smart grid” poate fi vizualizata mai jos. Sursele de energie si diversii consumatori sunt conectati la o unitate centrala care prelucreaza informatia din sistem si actioneaza in consecinta.
Dar nu la fel de sigur
Contempland o schema atat de bine realizata, nu putem sa nu ne gandim la trilogia Matrix sau seriile Terminator. Ajungem astfel sa discutam de partea mai putin placuta a REI. Interconectarea tuturor elementelor din retea se face pe baza de automatizare si software. In alte cuvinte, baza centrala de procesare actioneaza ca un fel de Big Brother care “vede” tot ce se petrece in sistem si are grija ca sistemul sa functioneze bine. Insa ce se intampla daca Big Brother este inzastrat cu un virus si se imbolnaveste? Sau daca virusul ii provoaca o stare de irascibilitate si ataca sistemul pe care trebuie sa il pazeasca?
Software-ul folosit pentru REI este asemanator celui utilizat in centralele nucleare. Anul trecut, Iranul a fost tinta unui atac cibernetic , speculat a fi din partea unor prieteni ce doreau sa stie mai multe despre programul nuclear autohton. Virusul folosit se cheama Stuxnet si reprezinta un progres semnificativ in domeniul insecuritatii cibernetice industriale.
Este destul de usor sa ne imaginam scenariile posibile in cazul in care un sistem de tip REI este atacat de un virus: stergerea sau publicarea informatiilor din sistem, oprirea furnizarii de energie, pagube materiale extrem de costisitoare. Intr-o situatie mai putin spectaculoasa putem avea un hacker care prefera ca desert la micul dejun spargerea codurilor de securitate si blocarea/inchiderea sistemului. O alta posibilitate ar fi ca persoane dubioase sa intre in posesia informatiilor din sistem si sa determine cine e plecat de-acasa iar ulterior, din pur spirit civic, sa sustraga proprietarilor diferite obiecte de prisos.
Situatia nu trebuie insa dramatizata. Sunt sanse destul de mici sa mai apara un episod din Terminator si oricum Arnold e prea batran. La momentul actual exista capacitatea tehnologica necesara garantarii ca Big Brother va ramane sanatos si loial subiectilor sai.
Mai mult, traditionalismul si conservationismul extrem de care Europa se lauda ca a scapat insa care de fapt constituie fundamentul gandirii europene, este in prezent un avantaj. Chiar daca conceptul REI a fost pus in practica pentru prima data in 1999 in Italia, SUA s-au grabit sa isi dezvolte retelele inteligente intr-un ritm care a neglijat securitatea sistemului si protectia consumatorilor. In tot acest timp, Europa a incercat cate putin, prin proiecte de mici dimensiuni in special in Germania si asta numai dupa o pre-etapa de munca asidua in cercetare. Ritmul lent s-a datorat insa si birocratiei omniprezente sau divergentelor politice la nivel local, national sau continental. Astazi, in timp ce SUA reflecta asupra “deus ex machina”, europenii incep timid constructia propriu zisa, reamintind tinerilor de peste ocean unde s-a inventat latina.
REI in Romania
Chiar daca nimeni nu o zice, pe plan energetic Romania este o tara-model in UE. Suntem pe locul 5 in clasamentul celor mai independente state in privinta energiei, cu o rata de dependenta de 29.1%, mult sub media europeana de 53.8%. La capitolul “normele de emisie CO2 conform Tratatului de la Kyoto”,stam si mai bine, fiind pe locul 4 cu 43.86% sub limitele stabilite in Japonia. In mod surprinzator, ne-am facut cel mai bine tema in privinta procentului de energie din surse regenerabile pe care trebuie sa-l acoperim pana in 2020: mai avem de completat 3.7%, cel mai putin din UE.
Modificarea legii 220/2008 pentru promovarea energiei regenerabile arata ca suntem dedicati conceptului de energie regenerabila. Cu al doilea cel mai mare potential eolian din Europa, Romania este invadata de investitori dornici sa imbogateasca peisajul mioritic cu turbine eoliene si se vehiculeaza ca vom avea cel mai mare parc eolian din lume in Dobrogea.
Mai mult, la finele anului trecut s-a emis un ordin de ministru prin care se va introduce un plan de implementare a REI. Am putea deci spune ca actuala conducere reprezinta o generatie responsabila, cu o gandire sustenabila pe termen lung. La jumatatea anului trecut se infiinta “Grupul pentru Retele Energetice Inteligente” din cadrul Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania (AOSR), cu prima intalnire prevazuta la jumatatea lunii septembrie 2010. In raportul sau, grupul a demonstrat intelegerea conceptului de smart grid si si-a propus elaborarea unei descrieri a REI precum si stabilirea unui dialog cu Ministerul Economiei.
Realitatea romaneasca
Si totusi, ne referim la politica romaneasca. Daca avem energie regenerabila la momentul actual este pentru ca am primit-o mostenire de la regimul comunist (hidrocentrale). Modificarea legii 220/2008 este un pas inainte, dar ineficienta daca nu se propune si o metodologie de implementare – ceea ce la momentul actual nu exista.
Anuntul ordinului de ministru s-a facut pe un ton lipsit de entuziasm, usor confuz si presarat de accentuari ale faptului ca este o obligatie pe care o avem fata de UE. Este destul de clar ca deocamdata nu exista niciun dialog intre AOSR si minister, altfel s-ar fi mentionat faptul ca REI nu sunt o obligatie ci o necesitate.
Tonul anuntului reflecta totodata situatia actuala din tara, pe care actuala conducere nu o poate gestiona corect. Cum altfel am putea sa ne explicam graba Ministerului Economiei de a instala REI cand la finele anului 2009 erau 62.308 locuinte fara curent electric? Multe dintre acestea sunt in localitati care nici pana in ziua de azi nu au avut ocazia sa beneficieze de munca lui Nikola Tesla – comercializarea curentului electric.
Explozia de investitii in campuri eoliene se pare ca nu deranjeaza pe nimeni. Pe langa considerentele socio-culturale, estetice si ecologice, ar trebui sa evaluam cum vor fi asimilate in reteaua nationala noile centre de producere a energetiei regenerabile, avand in vedere diversitatea investitorilor. Daca nu se cade la un acord intre toate companiile cu privire la modalitatea de conectare si tehnologia folosita, o viitoare interconectare ar putea deveni extrem de anevoioasa, costisitoare si problematica.
Solutii?
Romania are nevoie de o cercetare atenta a subiectului si de o abordare matura care sa reflecte realitatile nationale in perspectiva europeana. Conceptul REI si dezvoltarea energiilor regenerabile au nevoie de un suport legislativ adecvat , care sa oglindeasca o adanca cunoastere a fenomenelor si sa ofere sprijin in dezvoltarea corecta a acestora.
La nivelul UE, exista o serie de programe de cercetare si finantare:
– European Smart Grid Technology Platform
– Strategic Energy Tehnology (SET) Plan
– Strategic Energy Technology Information System (SETIS)
– European Energy Research Alliance(EESA)
De asemenea, tari ca Germania sunt deja cu un pas inainte in implementarea REI si o privire mai atenta la proiectele pe care le-au desfasurat sau care sunt in curs de desfasurare precum si a legislatiei si metodologiei din spatele lor ne-ar ajuta enorm:
– MEREGIO
– Sesam
– Kombikraftwerck
– Mannheim-Wallstad
– Hafen City Hamburg
Chiar daca exemplele date mai sus trebuie sa reprezinte o sursa de inspiratie, este obligatoriu sa ducem o munca intensa de cercetare pe meleagurile noastre pentru a putea adapta planurile noi cu necesitatile si particularitatile locale, regionale si nationale. De asemenea, autoritatile trebuie sa se asigure ca o data ce pre-etapa de cercetare s-a incheiat, producatorii si microproducatorii de energie vor beneficia de suport si asistenta. REI sunt o oportunitate pentru dezvoltarea producerii individuale de energie si totodata comercializarea ei.
Cu mai multe fonduri alocate cercetarii, seriozitate, profesionalism si gandire pe termen lung, Romania poate implementa cu success REI. Deocamdata, singura garantie in acest sens este supravegherea constanta din partea UE, care nu permite statului sa faca greseli majore. Ramane sa speram ca incalzirea globala va aduce macar vantul de schimbare mult asteptat in “the land of choice”.
Eduard Nedelciu este student in geografie, la universitatea din Coventry, Marea Britanie (2008-2010). In prezent este student de schimb la Universitatea Stockholm, Suedia, pe tema dezvoltarii sustenabile. Este interesat atat in geografie fizica (glaciologie, oceanografie, schimbari climatice), dar si in cea umana (globalizare, sustenabilitate, planificare urbana). El a mai colaborat si cu alte publicatii, unde a abordat subiecte ca incalzirea globala, managementul resurselor de apa in societatea actuala sau situatia fondului forestier din tarile nordice.
